ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2836/2024

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei:

I.1. Obiectul cererii deduse judecății:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a IV-a civilă la data de 17 august 2018, sub nr. x/2018, contestatoarea A., în contradictoriu cu intimata Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, a formulat contestație împotriva deciziei de validare parțială nr. 21008/05.07.2018 emisă de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, decizie comunicată la data de 17 iulie 2018, solicitând instanței de judecată ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună: anularea deciziei de validare parțială nr. 21008/05.07.2018, prin care s-a dispus validarea parțială în favoarea contestatoarei a suprafeței de teren înscrise la poziția nr. 3 din anexa nr. 23 a Comisiei Locale Scânteia, aprobată prin Hotărârea nr. 4605/13.02.2007 a Comisiei Județene Iași pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, pentru întinderea de 0,2746 ha, prin 1.017 puncte; obligarea Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor la emiterea unei noi decizii de validare totală în favoarea contestatoarei a suprafeței de teren înscrise la poziția nr. 3 din anexa nr. 23 a Comisiei Locale Scânteia, aprobată prin Hotărârea nr. 4605/13.02.2007 a Comisiei Județene Iași pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, pentru întinderea totală de 1,30 ha, prin acordarea numărului de puncte aferent acestei suprafețe.

În drept, au fost invocate dispozițiile Legii nr. 165/2013.

I.2. Sentința pronunțată de Tribunalul București, în primă instanță:

Prin sentința civilă nr. 1268 din 29 mai 2019, Tribunalul București, secția a IV-a civilă a admis, în parte, contestația formulată de contestatoarea A., în contradictoriu cu intimata Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor; a anulat, în parte, decizia de validare parțială nr. 21008/05.07.2018 emisă de C.N.C.I., în ceea ce privește întinderea dreptului de proprietate și valoarea măsurilor compensatorii; a obligat intimata să emită în favoarea contestatoarei decizie de validare parțială a suprafeței de teren înscrise la poziția nr. 3 din anexa 23 a Comisiei Locale Scânteia, aprobată prin Hotărârea nr. 4605/13.02.2007 a Comisiei Județene Iași pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor, pentru suprafața de 1,26 ha teren, prin acordarea numărului de puncte aferent acestei suprafețe.

I.3. Încheierile și decizia pronunțate de Curtea de Apel București, în apel:

Prin încheierea de ședință din 04 februarie 2021, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauzei cu minori și de familie a dispus, în temeiul dispozițiilor art. 412 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., suspendarea judecății apelului formulat de apelanta-pârâtă Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor împotriva sentinței civile nr. 1268 din 29 mai 2019, pronunțate de Tribunalul București, secția a IV-a civilă, în contradictoriu cu intimata-reclamantă A., citată pe numele moștenirii, până la introducerea în cauză a moștenitorilor intimatei A., decedată.

Prin încheierea de ședință din 07 octombrie 2021, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauzei cu minori și de familie a respins, ca neîntemeiată, cererea de repunere pe rol a cauzei formulată de apelanta-pârâtă Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, având în vedere că nu au fost indicați moștenitorii defunctei A., aspect ce constituie un impediment în reluarea și continuarea judecății, nefiind întrunite cerințele legale, conform art. 415 pct. 2 C. proc. civ.

Prin încheierea de ședință din 15 decembrie 2022, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauzei cu minori și de familie a respins excepția perimării invocată din oficiu; a menținut măsura suspendării judecării cauzei dispusă prin încheierea de ședință din 04 februarie 2021.

Prin încheierea de ședință din 23 martie 2023, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauzei cu minori și de familie a respins, ca neîntemeiată, cererea de repunere pe rol formulată de apelanta-pârâtă Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor; a menținut măsura suspendării cauzei dispusă prin încheierea de ședință din 04 februarie 2021.

Prin decizia civilă nr. 611A din 30 mai 2024, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauzei cu minori și de familie a admis excepția perimării, invocată din oficiu; a constatat perimat apelul formulat de apelanta-pârâtă Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor împotriva sentinței civile nr. 1268 din 29 mai 2019, pronunțate de Tribunalul București, secția a IV-a civilă.

I.4. Decizia pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în recurs:

Prin decizia nr. 714 din 19 martie 2024, pronunțată în dosarul nr. x/2018, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a respins, ca nefondat, recursul declarat de pârâta Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor împotriva încheierii de ședință din 23 martie 2023, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III -a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

II. Calea de atac exercitată în cauză:

Împotriva deciziei civile nr. 611A din 30 mai 2024, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauzei cu minori și de familie, a declarat recurs pârâta Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor (CNCI).

Calea de atac a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la data de 23 iulie 2024, sub nr. x/2018, fiind repartizat computerizat aleatoriu, spre soluționare, completului filtru nr. 2, care, prin rezoluția din 09 august 2024, a constatat că cererea de recurs îndeplinește cerințele prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. a), c) și e) C. proc. civ. în ceea ce privește cerința impusă de lit. d) a aceluiași articol, a reținut că recurenta-pârâtă a procedat la încadrarea criticilor formulate în motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. a stabilit că recursul este scutit de la plata taxei judiciare de timbru în raport de dispozițiile art. 29 alin. (1) lit. l) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, coroborat cu cele ale art. 35 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România.

II.1. Motivele de recurs:

Recursul declarat de pârâta Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor a fost motivat prin însăși cererea de recurs, conform prevederilor art. 487 alin. (1) C. proc. civ., fiind invocată incidența dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Recurenta-pârâtă a solicitat admiterea recursului, cu consecința repunerii cauzei pe rol în vederea judecării apelului formulat de aceasta împotriva sentinței civile nr. 1268 din 29 mai 2019, pronunțate de Tribunalul București.

În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta-pârâtă a învederat că a întreprins demersurile necesare în vederea aflării moștenitorilor defunctei A., făcând trimitere în cest sens la adresele nr. x/10.03.2021, nr. y/05.05.2021, nr. z/02.04.2021 și nr. 549/21.04.2021, însă nu a fost în măsura să indice moștenitorii defunctei câtă vreme nu s-a deschis procedura succesorală.

Totodată, a precizat că înțelege să stăruie în judecarea cauzei și că se impune în continuare efectuarea de cercetări fără a se acorda un termen pentru ca ulterior prezenta cauză să fie suspendată și, eventual, să conducă la perimarea cererii de apel, fără ca pârâta să aibă vreo culpă.

A solicitat, de asemenea, instanței să dispună introducerea forțată în cauză a altor persoane, respectiv a fiului și nepoatei reclamantei (doamna B.), făcând trimitere la dispozițiile art. 78 alin. (4) C. proc. civ., art. 1100 alin. (2) C. civ. și la decizia nr. 714/19.03.2024, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în dosarul nr. x/2018, în care s-a reținut faptul că recursul a fost comunicat intimatei-reclamante pe numele moștenirii, la ultimul domiciliu cunoscut, la data de 08 iunie 2023, iar pe dovada de înmânare este menționat faptul că a fost primit de fiul destinatarei decedate.

În considerentele aceleiași decizii s-a făcut trimitere la notele de ședință depuse la data de 23 septembrie 2020, prin care s-a menționat că numita B., în calitate de nepoată a reclamantei, a încunoștințat instanța despre intervenirea decesului reclamantei A..

Ținând cont de data la care a intervenit decesul intimatei-reclamante (18 iulie 2020), de dispozițiile art. 1103 C. civ. și de faptul că nu există succesibili la moștenirea defunctei A., instanța urmează să aplice prevederile legale pentru declararea vacantă a moștenirii și introducerea în cauză a Primăriei Comunei Grajduri, potrivit art. 1138 C. civ.

A solicitat instanței să aibă în vedere și dispozițiile art. 184 alin. (4) pct. 1 C. proc. civ. referitoare la curgerea termenului și prelungirea acestuia, reiterând argumentul potrivit căruia înțelege să stăruie în judecarea prezentei cauze și că se impune în continuare efectuarea de cercetări fără a fi acordat un termen în cauză pentru ca apoi să fie suspendată și, eventual, să conducă la perimarea cererii de apel, fără ca pârâta să aibă vreo culpă.

II.2. Apărările formulate în cauză:

Cererea de recurs a fost comunicată intimatei-reclamante A., pe numele moștenirii, la data de 27 august 2024, fiind înmânată nepotului acesteia (C.), conform mențiunilor inserate de agentul poștal în cuprinsul procesului-verbal de înmânare aflat la dosar, însă nu s-a depus întâmpinare.

II.3. Procedura de filtrare a recursului:

Raportul întocmit în cauză, la data de 02 octombrie 2024, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părților, la data de 14 octombrie 2024 și, respectiv, la data de 15 octombrie 2024, potrivit proceselor-verbale de înmânare aflate la dosar; părțile nu au depus punct de vedere.

Constatându-se încheiată procedura prealabilă, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., prin rezoluția din 07 noiembrie 2024, completul de filtru a stabilit termen de judecată la data de 10 decembrie 2024, în camera de consiliu, fără citarea părților, în vederea discutării admisibilității în principiu a recursului declarat de pârâta Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor (CNCI) împotriva deciziei civile nr. 611A din 30 mai 2024, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2018.

La acest termen de judecată, instanța a invocat din oficiu excepția tardivității recursului, în temeiul dispozițiilor art. 421 alin. (2) C. proc. civ., având în vedere că decizia recurată a fost pronunțată la data de 30 mai 2024, iar recursul a fost declarat la data de 06 iunie 2024, aspect ce rezultă din mențiunea inserată pe ștampila de înregistrare a căii de atac la Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauzei cu minori și de familie, aplicate pe cererea de recurs aflată la dosar.

II.4. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție:

Analizând recursul în condițiile art. 499 C. proc. civ., potrivit căruia în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de casare, Înalta Curte constată următoarele:

Căile de atac și termenele în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme imperative, de ordine publică, deoarece se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice împrejurări ce ar putea tergiversa, în mod nejustificat, judecata unei cauze.

În consecință, nici părțile și nici instanța de judecată nu pot deroga, pe cale de interpretare, de la termenele prevăzute de lege pentru exercițiul unei căi de atac și de la modalitatea în care acestea se calculează.

Conform dispozițiilor art. 421 alin. (2) C. proc. civ., termenul pentru exercitarea recursului împotriva unei hotărâri prin care se constată perimarea este de 5 zile de la pronunțare.

Din examinarea actelor dosarului, Înalta Curte observă că recursul împotriva deciziei civile nr. 611A din 30 mai 2024, prin care Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori si de familie a constatat perimat apelul declarat de pârâta Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor împotriva sentinței civile nr. 1268 din 29 mai 2019 a Tribunalului București, secția a IV-a civilă, a fost exercitat cu încălcarea termenului de 5 zile de la pronunțarea hotărârii, prevăzut de dispozițiile art. 421 alin. (2) C. proc. civ.

Astfel, decizia atacată a fost pronunțată la data de 30 mai 2024, iar recursul a fost declarat la data de 06 iunie 2024, potrivit ștampilei de înregistrare la Curtea de Apel București, aplicate pe cererea de recurs aflată la dosar, termenul pentru declararea recursului împlinindu-se la data de 05 iunie 2024, într-o zi lucrătoare (miercuri), calculat conform dispozițiilor art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Fiind vorba de un termen peremptoriu ce implică exercitarea dreptului procesual prevăzut de lege înlăuntrul acestuia, nerespectarea acestuia atrage sancțiunea decăderii recurentei-pârâte din dreptul de exercitare a căii de atac, sancțiune reglementată prin norma imperativă înscrisă în art. 185 alin. (1) C. proc. civ.. Cum excepția tardivității este una dirimantă, incidența sa împiedică cercetarea fondului motivelor de recurs.

Față de considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 499 raportat la art. 421 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca tardiv, recursul declarat pârâta Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor (CNCI) împotriva deciziei civile nr. 611A din 30 mai 2024, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca tardiv, recursul declarat de pârâta Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor (CNCI) împotriva deciziei civile nr. 611A din 30 mai 2024, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 10 decembrie 2024.