ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2082/2024

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei:

I.1. Obiectul cererii de chemare în judecată:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, secția I civilă, la data de 27 noiembrie 2023, sub nr. x/2023, petentul A. a solicitat strămutarea dosarului nr. x/2022 aflat pe rolul Tribunalului Gorj la o altă instanță de același grad din țară.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 37 alin. (1) și (2) C. proc. civ.

I.2. Încheierile pronunțate de Curtea de Apel Craiova:

Prin încheierea de ședință din 14 decembrie 2023, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă a dispus suspendarea judecării cauzei privind cererea de strămutare formulată de petentul A. cu privire la dosarul nr. x/2022 aflat pe rolul Tribunalului Gorj, în conformitate cu dispozițiile art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Prin încheierea de ședință din 21 martie 2024, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă a menținut suspendarea judecării cauzei privind cererea de strămutare formulată de petentul A., privind dosarul nr. x/2022, aflat pe rolul Tribunalului Gorj, în conformitate cu dispozițiile art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

II. Calea de atac exercitată în cauză:

Împotriva încheierii de ședință din 21 martie 2024, pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, a declarat recurs petentul A..

II.1. Cererea de recurs:

Cu privire la măsura suspendării judecării cauzei, în conformitate cu art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., recurentul-pârât a arătat că nu s-a putut prezenta la termenul din 21 martie 2024 datorită unor probleme de sănătate.

Prin concluziile scrise depuse la data de 26 septembrie 2024, prin poștă, recurentul-petent a solicitat admiterea cererii de strămutare ce face obiectul dosarului nr. x/2022, întrucât în toate etapele procesuale nu s-a respectat procedura de judecată a cauzei, deși a achitat debitul, peste ceea ce i s-a reținut, fără contribuția intimatului B..

II.2. Apărările formulate în cauză:

Intimatul nu a depus întâmpinare.

II.3. Procedura derulată în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție:

Reținând incidența dispozițiilor art. 24 C. proc. civ., potrivit cărora:

"Dispozițiile legii noi de procedură civilă se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare", se constată că recursul nu a parcurs procedura de filtrare, prevăzută de art. 493 C. proc. civ., având în vedere că cererea de chemare în judecată a fost înregistrată la data de 16 martie 2022, ulterior datei de 21 decembrie 2018, când a intrat în vigoare Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, prin care a fost abrogat art. 493 C. proc. civ.

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicare și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471

1

alin. (6) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 17 iunie 2024, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea recursului declarat în cauză la data de 08 octombrie 2024, în ședință publică, cu citarea părților.

II.4. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție:

Examinând încheierea recurată, prin prisma argumentelor formulate, precum și prin raportare la actele și lucrările dosarului și la prevederile art. 248 alin. (1) raportat la art. 499 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

În considerarea caracterului său de cale extraordinară de atac, recursul poate fi exercitat numai pentru motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ.

Corelativ, art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. stabilește că cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar art. 489 alin. (1) din același act normativ prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, afară de cazul în care instanța de judecată ar invoca din oficiu motive de ordine publică.

Interpretarea acestor prevederi legale impune, totodată, și concluzia că cerința motivării recursului implică, în mod necesar, ca recurentul să formuleze critici de nelegalitate prin raportare directă la soluția și motivele cuprinse în hotărârea recurată.

Prin urmare, cererea de recurs trebuie să se constituie într-o critică pertinentă a hotărârii atacate, fiind necesar ca motivele de recurs să aibă corespondent în acelea prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1- 8 C. proc. civ. și, în același timp, să se raporteze la ceea ce s-a statuat prin hotărârea recurată pentru ca instanța învestită cu judecarea recursului să poată exercita un control judiciar eficient.

Când motivele de fapt ale recursului nu satisfac aceste exigențe, referindu-se la aspecte străine de soluția dispusă prin hotărârea recurată și de considerentele care susțin în mod necesar această soluție, trebuie considerat că cerința motivării recursului nu este îndeplinită, acesta fiind lovit de nulitate.

Aplicând aceste principii de ordin teoretic la speța dedusă judecății, Înalta Curte reține că încheierea din 21 martie 2024, care face obiectul recursului, a fost pronunțată ca urmare a constatării de către instanța de apel a incidenței dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., în temeiul cărora a menținut măsura suspendării judecării cauzei, dispusă prin încheierea din 14 decembrie 2023, privind cererea de strămutare formulată de petentul A. cu privire la dosarul nr. x/2022 aflat pe rolul Tribunalului Gorj, întrucât la termenul de judecată din 21 martie 2024, niciuna dintre părți nu s-a prezentat și nici nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Or, prin cererea de recurs, petentul nu doar că nu a indicat vreunul din motivele de casare prevăzute limitativ de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ. dar nici nu a argumentat de ce această încheiere de suspendare este nelegală din perspectiva aplicării dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. ce reglementează un caz de suspendare voluntară, tacită, dedusă din faptul neprezentării părților la termenul de judecată din 21 martie 2024.

Simpla afirmație a recurentului că problemele de sănătate au determinat imposibilitatea prezentării la proces nu se constituie într-o critică de natură să susțină nelegalitatea actului de procedură în discuție prin prisma raționamentului instanței de apel legat de interpretarea normelor incidente în cauză.

Având în vedere că recurentul nu a determinat în recursul său greșelile ce pot fi imputate instanței anterioare, raportat la considerentele expuse în pronunțarea soluției de menținere a măsurii suspendării judecării cauzei, în limitele stabilite de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ. ce reglementează sfera motivelor de nelegalitate, Înalta Curte va aplica sancțiunea expres prevăzută de dispozițiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ., a nulității care operează nu doar atunci când recursul este nemotivat, ci și când criticile propriu-zise nu sunt susceptibile de încadrare în motivele instituite de lege.

Cum, în cauză, nu pot fi reținute, în raport de prevederile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., motive de ordine publică, pentru argumentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) din același cod, va constata nul recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii de ședință din 21 martie 2024, pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, în dosarul nr. x/2023.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii de ședință din 21 martie 2024, pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, în dosarul nr. x/2023.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 08 octombrie 2024.