ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2130/2024

Deliberând asupra recursului, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Ploiești - Secția I Civilă, sub numărul x/42/2023/a1, la 23 ianuarie 2024, petentul A, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii Dâmbovița, a solicitat reexaminarea taxei judiciare de timbru stabilite în sarcina sa pentru soluționarea cererii de recuzare formulate în cadrul dosarului nr. x/42/2023 al aceleiași instanțe. Prin încheierea din 8 februarie 2024, Curtea de Apel Ploiești - Secția I Civilă a respins cererea de reexaminare ca neîntemeiată. Împotriva acestei încheieri petentul A a declarat recurs. În motivare, recurentul a arătat că hotărârea recurată este lovită de nulitate în temeiul art. 174 și următoarele C. proc.

civ., apreciind, totodată, că cererea de recuzare formulată în dosarul nr. x/42/2023 al Curții de Apel Ploiești - Secția I Civilă este scutită de la plata taxei judiciare de timbru, conform art. 144 din Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii. De asemenea, a susținut că încheierea atacată este lovită de nulitate pentru că instanța care a soluționat cererea de reexaminare a taxei judiciare de timbru a fost alcătuită cu încălcarea dispozițiilor art. 55 din Legea nr. 304/2004. În final, recurentul a reluat motivele care au stat la baza formulării cererii de recuzare în cadrul dosarului nr. x/42/2023. La 8 noiembrie 2024, recurentul a depus precizări privind obiectul cererii de recurs, solicitând și judecarea cauzei în lipsă.

Înalta Curte a luat în examinare excepția inadmisibilității căii extraordinare de atac, asupra căreia, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., reține următoarele: Cauza are ca obiect recursul declarat de recurentul A împotriva încheierii din 8 februarie 2024 pronunțate de Curtea de Apel Ploiești - Secția I Civilă, în dosarul nr. x/42/2023/a1, prin care s-a respins ca neîntemeiată cererea de reexaminare a taxei judiciare de timbru stabilite pentru soluționarea cererii de recuzare formulate în cadrul dosarului nr. x/42/2023. Art. 483 alin. (1) C. proc. civ. prevede că hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului.

Potrivit dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., hotărârile care nu sunt supuse apelului și nici recursului sunt hotărâri definitive. În conformitate cu prevederile art. 39 alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, partea poate face cerere de reexaminare, care se soluționează în camera de consiliu de un alt complet, fără citarea părților, prin încheiere definitivă. Raportat la dispozițiile legale evocate, Înalta Curte constată că încheierea atacată face parte din categoria celor care dobândesc caracter definitiv de la pronunțare, astfel cum sunt menționate la art. 634 alin. (1) pct. 1 C. proc.

civ. coroborat cu alin. (2) teza finală al aceluiași articol, nefiind susceptibilă a fi atacată cu recurs. Recunoașterea unei căi extraordinare de atac în alte situații decât cele prevăzute de lege ar constitui o încălcare a principiului legalității căilor de atac prevăzut de art. 457 C. proc. civ., precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii consacrat de art. 16 din Constituția României, motiv pentru care apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept. Exercitarea căilor de atac prevăzute de lege este recunoscută cu valoare de principiu de art. 129 din Constituția României, iar legea procesuală civilă stabilește hotărârile susceptibile a fi supuse controlului judecătoresc, căile de atac și titularii acestora, precum și cazurile de reformare sau retractare.

Legalitatea căilor de atac este un principiu a cărui respectare este impusă și de exigențele art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Pentru considerentele expuse anterior, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul A împotriva încheierii din 8 februarie 2024 pronunțate de Curtea de Apel Ploiești - Secția I Civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul A împotriva încheierii din 8 februarie 2024 pronunțate de Curtea de Apel Ploiești - Secția I Civilă. Definitivă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 noiembrie 2024.