ÎCCJ, Decizia nr. 107/2024
ÎCCJ, Decizia nr. 107/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)
Ședința publică din data de 13 mai 2024
Asupra cauzei de față, reține următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Prin Decizia nr. 5476 din 16 noiembrie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva Deciziei nr. 853 din data de 13 octombrie 2020 pronunțate de Curtea de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal.
Împotriva Deciziei nr. 5476 din 16 noiembrie 2022 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal pronunțată în dosarul nr. x/2022, recurentul A. a formulat revizuire, întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ.
Decizia recurată
Prin Decizia nr. 4267 din 3 octombrie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a anulat cererea de revizuire declarată de revizuentul A. împotriva Deciziei nr. 5476 din 16 noiembrie 2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, ca insuficient timbrată.
În considerente, instanța a reținut că, prin cererea de revizuire, recurentul a invocat motivele prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ., cuantumul taxei judiciare de timbru aferente acestora fiind de 200 RON, potrivit dispozițiilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 80/2013. Or, revizuentul a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru de 20 RON, în condițiile în care i s-a pus în vedere să achite o taxă de timbru în valoare de 200 RON, astfel cum rezultă din procesul-verbal de înmânare a comunicării adresei emisă de instanță, aflat la dosar, acesta nu s-a conformat dispozițiilor instanței de judecată, cererea de revizuire fiind astfel insuficient timbrată.
Recursul
Împotriva acestei decizii, în termenul legal, revizuentul A. a declarat recurs.
A susținut că a fost de bună-credință, plătind taxa judiciară de timbru de 20 de RON din eroare; ulterior, a plătit și diferența de 180 RON, dovada fiind depusă la dosar.
A solicitat admiterea recursului, precum și a cererii de revizuire, care a fost întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.
II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători
Analizând recursul declarat în cauză, Înalta Curte constată următoarele:
Ca o chestiune prealabilă, Înalta Curte reține că prin întâmpinarea depusă, intimatul a invocat excepția nulității recursului, apreciind că motivele din memoriul de recurs nu se încadrează în cele prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ.
Înalta Curte constată că recurentul a criticat soluția de anulare, ca insuficient timbrată, a cererii de revizuire, apreciind că a plătit o taxă judiciară de timbru cu o valoarea mai mică doar din eroare, plătind ulterior și restul cuantumului datorat.
Așadar, critica recurentului poate fi circumscrisă pct. 5 al art. 488 din C. proc. civ., pentru greșita aplicare a legii procesual civile, din perspectiva cărora va fi analizată, urmând a fi respinsă excepția nulității căii extraordinare de atac, pentru neîncadrarea motivelor în cazurile de casare limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.
Asupra recursului de față, instanța constată următoarele:
Înalta Curte reține că motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. vizează neregularități de ordin procedural, care sunt sancționate cu nulitatea, potrivit art. 174 C. proc. civ.
Nulitatea reprezintă principala sancțiune ce se răsfrânge asupra actelor de procedură care au fost aduse la îndeplinire cu nesocotirea dispozițiilor legale.
Sub imperiul motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. se pot include mai multe neregularități de ordin procedural, începând de la nesemnarea cererii de chemare în judecată, nelegala citare a uneia dintre părți, nesemnarea cererii reconvenționale, etc.
Aplicând aceste considerații teoretice speței de față, Înalta Curte constată că prin cererea de revizuire recurentul a invocat motivele de revizuire prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ., iar cuantumul taxei judiciare de timbru aferente s-a stabilit la suma de 200 RON, în aplicarea dispozițiilor art. 26 alin. (2) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 80/2013, potrivit cărora cererea de revizuire se taxează cu 100 RON pentru fiecare motiv de revizuire invocat.
La termenul de judecată acordat, instanța a constatat că revizuentul a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru doar în sumă de 20 RON, sens în care a făcut aplicarea art. 148 alin. (6) și art. 197 din C. proc. civ., raportate la art. 33 alin. (1) și (2) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 80/2013 și a anulat cererea de revizuire, ca insuficient timbrată.
Prin motivele de recurs, s-a învederat faptul că din eroare a fost plătită doar suma de 20 de RON, recurentul având în intenție să plătească întreaga suma de 200 de RON; ca urmare, a depus și dovada plății diferenței de 180 RON.
Verificând înscrisurile depuse la dosar, în deplin acord cu instanța de revizuire, Înalta Curte constată că prin adresa emisă la 30 martie 2023 și primită de parte la 3 aprilie 2023, s-a pus în vedere revizuentului A. să depună la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 200 RON, dosarul de revizuire. Ca urmare, la 10 aprilie 2023, revizuentul a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 RON, fila x.
Se reține deci că soluția de anulare a cererii de revizuire, ca insuficient timbrată, este legală, fiind corectă aplicarea dispozițiilor art. 148 alin. (6) și art. 197 din C. proc. civ., raportate la art. 33 alin. (1) și (2) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 80/2013, instanța pronunțându-se în raport de dovada achitării taxei judiciare de timbru depusă la dosar.
Atașat motivelor de recurs, a fost depusă și dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 180 RON, dosar recurs, dar împrejurarea că recurentul a plătit diferența nu are nicio relevanță în cauză, pentru că toate înscrisurile de care înțelege partea să se folosească trebuie depuse la dosar înainte de închiderea dezbaterilor asupra chestiunilor litigioase.
În plus, Înalta Curte constată că diferența de taxă judiciară de timbru în sumă de 180 RON a fost achitată ulterior pronunțării asupra cererii de revizuire, respectiv la 13 februarie 2024.
Având în vedere aceste considerente, Înalta Curte constată că decizia recurată este legală, iar criticile formulate nu pot fi primite, sens în care va fi respins, ca nefondat, recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge excepția nulității recursului, invocată de intimatul Inspectoratul Județean de Poliție Prahova.
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul A. împotriva Deciziei nr. 4267 din 3 octombrie 2023 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2023.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 13 mai 2024.