ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2125/2024

Asupra cererii de completare dispozitiv, constată următoarele:

Prin decizia nr. 917 din 23 aprilie 2024, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a Civilă, în dosarul nr. x/108/2020, au fost respinse, ca nefondate, recursul declarat de reclamanta Regia Autonomă ,,Administrația Zonei Libere Curtici – Arad” împotriva deciziei civile nr. 160 A din 7 februarie 2023, pronunțate de Curtea de Apel București – Secția a VI-a Civilă și recursul declarat de pârâta A S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 1174 A din 12 septembrie 2023, pronunțate de aceeași instanță.

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe, la 23 septembrie 2024, petenta A S.R.L. a solicitat în contradictoriu cu intimata Regia Autonomă ,,Administrația Zonei Libere Curtici – Arad” completarea dispozitivului deciziei nr. 917 din 23 aprilie 2024, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a Civilă, în dosarul nr. x/108/2020, în sensul de a se dispune obligarea recurentei-reclamante Regia Autonomă ,,Administrația Zonei Libere Curtici – Arad” la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariu avocat.

În motivarea cererii, petenta a precizat că, prin întâmpinarea depusă la 5 februarie 2024, a solicitat acordarea cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea recursului părții adverse iar, la termenul de judecată din 23 aprilie 2024, a depus la dosarul cauzei dovezile cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul avocațial, respectiv factura seria TIA nr. 2024030 din 19.04.2024, în cuantum de 8.882,70 lei, precum și ordinul de plată nr. x/22.04.2024. Cu toate acestea, instanța de recurs a omis să se pronunțe asupra cheltuielilor astfel solicitate.

Prin urmare, având în vedere respingerea recursului reclamantei Regia Autonomă ,,Administrația Zonei Libere Curtici – Arad”, în temeiul dispozițiilor art. 453 alin. (1) C. proc. civ., s-a solicitat admiterea cererii de completare și obligarea părții adverse la plata cheltuielilor de judecată, conform dovezilor depuse.

În drept, petenta a invocat dispozițiile art. 444 C. proc. civ.

Înalta Curte, analizând cererea prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor art. 444 C. proc. civ., constată că aceasta este întemeiată, urmând a fi admisă.

Potrivit dispozițiilor art. 444 alin. (1) C. proc. civ., „Dacă prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu, ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în același termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs, împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în căile extraordinare de atac sau în fond după casarea cu reținere, în termen de 15 zile de la pronunțare”.

În cauza ce a făcut obiectul dosarului nr. x/108/2020 au fost judecate atât recursul reclamantei declarat împotriva deciziei civile nr. 160 A din 7 februarie 2023, pronunțate de Curtea de Apel București – Secția a VI-a Civilă, cât și recursul pârâtei împotriva deciziei civile nr. 1174 A din 12 septembrie 2023, pronunțate de aceeași instanță, fiind respinse, ca nefondate.

Din cuprinsul întâmpinării depuse în dosarul de recurs, se constată că recurenta-pârâtă A S.R.L. a solicitat, în principal, anularea recursului declarat de recurenta-reclamantă Regia Autonomă ,,Administrația Zonei Libere Curtici – Arad” iar, în subsidiar, respingerea acestuia, ca nefondat, solicitând, totodată, acordarea cheltuielilor de judecată. De asemenea, la termenul de judecată din 23 aprilie 2024, recurenta-pârâtă a depus, în dovedirea cheltuielilor de judecată, factura seria TIA nr. 2024030 din 19.04.2024 și ordinul de plată nr. x/22.04.2024, aferente sumei de 8.882,70 lei.

Prin decizia nr. 917 din 23 aprilie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a Civilă, instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra cererii recurentei-pârâte privind acordarea cheltuielilor de judecată.

Analiza înscrisurilor depuse în dovedirea cheltuielilor de judecată solicitate în dosarul nr. x/108/2020, respectiv factura seria TIA nr. 2024030 din 19.04.2024, în cuantum de 8.882,70 lei, precum și ordinul de plată nr. x/22.04.2024, aflate la filele 78-79 din dosarul de recurs, relevă că onorariul avocațial solicitat reprezintă contravaloarea asistenței juridice și reprezentării acordate părții în calitatea sa de intimată și nu de recurentă, exclusiv în combaterea recursului exercitat de recurenta-reclamantă Regia Autonomă ,,Administrația Zonei Libere Curtici – Arad”, împotriva soluției de respingere a apelului aceleiași părți și de confirmare a respingerii acțiunii ca prescrisă.

Așadar, cheltuielile de judecată reprezentând onorariul de avocat solicitate vizează activitatea avocatului constând în redactarea și susținerea întâmpinării și a apărărilor formulate în vederea respingerii căii de atac promovate de partea adversă, privind soluționarea excepției prescripției extinctive.

Dispozițiile art. 453 alin. (1) C. proc. civ., stabilesc că „Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată”, culpa procesuală evaluându-se pentru fiecare etapă procesuală în parte.

Or, în raport cu soluția de respingere a recursului și de rămânere definitivă a soluției de respingere ca prescrisă a acțiunii, rezultă că recurenta-reclamantă se află în culpă procesuală.

Prin urmare, având în vedere că, deși și recursul propriu care viza apelul incident și acordarea cheltuielilor de judecată din etapele anterioare a fost respins, pârâta a făcut dovada onorariului avocațial, defalcat, aferent serviciilor de asistență juridică și reprezentare ce i-au fost acordate în legătură cu recursul reclamantei, rezultă că pârâta este îndreptățită la rambursarea acestor cheltuieli de judecată, nefiind nici cazul unei compensări a cheltuielilor judiciare, în absența unei cereri a reclamantei.

Totodată, se constată că nu se impune nici aplicarea dispozițiilor art. 451 alin. (2) C. proc. civ., în sensul cenzurării cuantumului cheltuielilor de judecată pretinse de pârâtă în legătură cu soluționarea recursului reclamantei.

Înalta Curte făcând o apreciere, la cererea reclamantei asupra proporționalității, realității și necesității onorariului perceput de avocatul pârâtei în etapa recursului, raportat la obiectul și complexitatea cauzei, constată că nu este disproporționat, astfel că nu se impune reducerea cheltuielilor de judecată suportate de pârâtă.

În consecință, în raport cu dispozițiile art. 444 și art. 453 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte, urmează să admită cererea petentei și să dispună completarea dispozitivului deciziei nr. 917 din 23 aprilie 2024, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a Civilă, în dosarul nr. x/108/2020, în sensul obligării recurentei-reclamante Regia Autonomă ,,Administrația Zonei Libere Curtici - Arad” să achite recurentei-pârâte A S.R.L. suma de 8.882,70 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite cererea formulată de petenta A S.R.L.

Dispune completarea dispozitivului deciziei nr. 917 din 23 aprilie 2024, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a Civilă, în dosarul nr. x/108/2020, în sensul că:

Obligă recurenta-reclamantă Regia Autonomă ,,Administrația Zonei Libere Curtici - Arad” să achite recurentei-pârâte A S.R.L. suma de 8.882,70 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 noiembrie 2024.