ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 488/2025

HOTĂRÂRE

26.02.2025

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2025
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 488/2025 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu Mureș în data de 19.12.2023, sub nr. x/320/2023, reclamantul A a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B, anularea contractului de donație autentificat sub nr. 674 din 06.05.2022 de notarul public C din Oradea, repunerea părților în situația anterioară și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1179, 1204-1205, 1254, și 1639 C. civ.

Prin sentința civilă nr. 2234 din 06 iunie 2024, Judecătoria Târgu Mureș, a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată de pârâtă prin întâmpinare, și a declinat competența de soluționare a cererii de chemare în judecată în favoarea Judecătoriei Oradea.

La pronunțarea acestei soluții, instanța a făcut aplicarea dispozițiilor art. 107 alin. (1) C. proc. civ., care prevede că cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.

Instanța a reținut că speței nu îi este aplicabilă norma de competență prevăzută de 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., nefiind îndeplinită condiția ca părțile să fi prevăzut explicit în contract locul executării, fie chiar în parte a obligației.

Astfel, în raport cu domiciliul pârâtei, care se află în localitatea Biharia, ce se află în circumscripția teritorială a Judecătoriei Oradea, a declinat competența de soluționare a acestei cereri către aceasta din urmă.

Primind dosarul, Judecătoria Oradea, prin sentința civilă nr. 5911 din 05 decembrie 2024, a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, a declinat soluționarea cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu Mureș, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a trimis dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a apreciat că sunt incidente dispozițiile art. 107 alin. (1), art. 113 alin. (1) pct. 3 și art. 116 C. proc. civ., reclamantul având alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competențe.

Astfel, a reținut că obiectul prezentei cauze îl constituie anularea contractului de donație autentificat sub nr. 674 din 06.05.2022 de notarul public C din Oradea. În cuprinsul contractului, părțile au prevăzut că intrarea în stăpânirea de fapt și de drept a imobilelor se face la data autentificării contractului, anume la 06.05.2022.

Având în vedere că locul situării imobilului care a făcut obiectul contractului de donație este în Târgu Mureș, instanța a apreciat că Judecătoria Târgu Mureș este competentă să soluționeze prezenta cauză, față de prevederea contractuală amintită.

A luat act de faptul că părțile au prevăzut că executarea obligației donatorului, de predare în fapt a imobilului, va avea loc în Târgu Mureș, împrejurare care atrage competența Judecătoriei Târgu Mureș, în temeiul art. 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ.

Totodată, ca argument suplimentar, instanța a apreciat că și față de dispozițiile art. 114 alin. (1) C. proc. civ., având în vedere că domiciliul reclamantului se află în Târgu Mureș, persoană aflată în prezent sub ocrotire prin tutelă specială, tot acestei judecătorii îi revine competența de a soluționa cauza.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând conflictul negativ de competență cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispozițiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Se constată că Judecătoria Târgu Mureș și Judecătoria Oradea și-au declinat reciproc competența de soluționare a cauzei, prima instanță stabilind competența în raport cu domiciliul pârâtei, în timp ce cea de-a doua instanță a reținut că este competentă să soluționeze cauza Judecătoria Târgu Mureș, în raport cu locul prevăzut în contract pentru executarea obligației.

Înalta Curte observă că, prin cererea introductivă de instanță, reclamantul a învestit instanța cu o cerere în anularea contractului de donație autentificat sub nr. 674 din 06.05.2022 de notarul public C din Oradea.

Regula de drept comun în materia competenței teritoriale este înscrisă în art. 107 alin. (1) C. proc. civ., conform căruia cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu dispune astfel.

Sunt, însă, situații în care legea stabilește o competență teritorială alternativă astfel încât, pe lângă instanța de la domiciliul pârâtului, mai sunt competente și alte instanțe.

Regula înscrisă în art. 107 C. proc. civ. se aplică ori de câte ori nu există o dispoziție legală care să stabilească o altă instanță competentă din punct de vedere teritorial, sau există o competență alternativă, însă reclamantul nu a înțeles să aleagă una dintre instanțele deopotrivă competente, sub aspect teritorial.

În materia răspunderii civile contractuale, art. 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ. reglementează o competență teritorială alternativă în favoarea instanței ,,locului prevăzut în contract” pentru executarea, chiar și în parte, a obligației, în cazul cererilor privând executarea, anularea, rezoluțiunea sau rezilierea unui contract.

Determinarea locului prevăzut pentru executarea obligației născute din contract nu presupune, în mod necesar, inserarea în cuprinsul contractului a unei prevederi exprese în acest sens, fiind suficient ca părțile să se înțeleagă fie și implicit, însă neîndoielnic, asupra locului executării. Bunăoară, locul executării unui contract de donație a unui bun imobil este evident acolo unde se situează imobilul, din moment ce executarea unui contract de donație presupune doar predarea bunului imobil către donatar, fără a există o contraprestație ce ar trebui îndeplinită de către acesta din urmă. Din natura obligației specifice unui astfel de act juridic și a bunului ce constituie obiectul prestației nu ar puțea rezultă o altă concluzie.

În raport cu obiectul demersului judiciar al reclamantului, care tinde la readucerea, în patrimoniul său, a unei cote indivize de 1/2 din totalul cotei pe care o deținea în proprietate din apartamentul nr. (...) situat în Târgu Mureș, Bd. (...), jud. Mureș, și a terenului aferent, prin anularea contractului de donație, ca efect al unei pretinse lipse de discernământ a donatorului, se constată că, în speță, devine incident art. 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., care instituite o competență teritorială alternativă, pe lângă instanța de la domiciliul pârâtului, prevăzută de art. 107 din același cod, în favoarea instanței locului prevăzut în contract pentru executarea, fie chiar în parte, a obligației, în cazul cererilor privind executarea, anularea unui contract.

În litigiul pendinte, Judecătoria Târgu Mureș este instanța de la locul executării contractului, iar Judecătoria Oradea este instanța de la domiciliul pârâtei.

Conform art. 116 C. proc. civ., reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente.

În cauză, reclamantul a ales să învestească Judecătoria Târgu-Mureș, instanța de la locul executării contractului și, în consecință, prin alegerea făcută de acesta, în considerarea dispozițiilor art. 116 C. proc. civ., care dau posibilitatea reclamantului să aleagă între mai multe instanțe, însă cu condiția ca acestea să fie deopotrivă competente, a învestit în mod legal această instanță cu soluționarea cauzei, stabilind în mod definitiv competența teritorială în favoarea acesteia.

În raport cu toate considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 135 C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu Mureș.