ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1655/2024
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1655/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)
Ședința publică din data de 25 septembrie 2024
Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Buzău, secția Civilă la 22.11.2023, reclamanta S.C. A. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâții S.C. B. S.R.L. și C., solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să oblige pârâții, în solidar, la plata sumei de 3.000 RON, a penalităților de întârziere de 1% pe zi și a cheltuielilor de judecată.
Prin sentința civilă nr. 1693/27.03.2024, Judecătoria Buzău, secția Civilă a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată de pârâți prin întâmpinare și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Oradea.
Pentru a pronunța această hotărâre, a reținut că prin art. 10 din contractul de prestări servicii nr. x/28.09.2022, părțile au convenit ca litigiile decurgând din acesta să fie soluționate de instanța competentă de la sediul prestatorului, însă această clauză va fi considerată nescrisă, întrucât litigiul de față are ca obiect o cerere formulată împotriva unui consumator, fiind incidente dispozițiile art. 121 C. proc. civ., care instituie o normă de competență de ordine publică, de la care părțile nu pot deroga. De aceea, singura instanță competentă este judecătoria de la domiciliul consumatorului, în speță pârâtul C., al cărui domiciliul este situat în Oradea.
Astfel învestită, Judecătoria Oradea, secția Civilă a pronunțat sentința civilă nr. 2720/26.06.2024, prin care a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buzău, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării lui.
În motivarea acestei hotărâri, a reținut că Judecătoria Buzău, prin încheierea din 20.03.2024, s-a declarat competentă să soluționeze cauza, a admis probatoriul și a reținut cauza în pronunțare, iar la data la care a amânat pronunțarea, și-a reanalizat propria competență, în temeiul excepției de necompetență invocată de pârâți prin întâmpinare, procedând la declinarea soluționării cauzei, deși momentul examinării competenței era depășit.
Înalta Curte, constatând existența conflictului negativ de competență, în sensul art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., între instanțele care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, va pronunța regulatorul de competență, în temeiul art. 135 C. proc. civ. și va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Oradea, pentru următoarele considerente:
Prezenta cauză are ca obiect o cerere de valoare redusă promovată de un profesionist împotriva unui consumator.
Soluționarea litigiilor în care profesionistul are calitate de reclamant este supusă normei imperative de competență prevăzute de art. 121 C. proc. civ., potrivit căreia "Cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanța domiciliului consumatorului".
Totodată, potrivit art. 126 alin. (1) C. proc. civ., " Părțile pot conveni în scris sau, în cazul litigiilor născute, și prin declarație verbală în fața instanței ca procesele privitoare la bunuri și la alte drepturi de care acestea pot să dispună să fie judecate de alte instanțe decât acelea care, potrivit legii, ar fi competente teritorial să le judece, în afară de cazul când această competență este exclusivă".
Transpunând aceste dispoziții legale în cauza de față, Înalta Curte reține că, deși părțile au inserat în contractul de prestării servicii încheiat o clauză atributivă de competență, în favoarea instanței de la sediul prestatorului, aceasta încalcă dispozițiile art. 126 alin. (1) C. proc. civ., căci nu se poate deroga prin convenție de la normele de competență de ordine publică, astfel încât această clauză nu va produce niciun efect.
Totodată, se constată că pârâtul consumator a invocat, prin întâmpinare, excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Buzău, apreciind că litigiul trebuie soluționat de judecătoria în a cărei circumscripție își are domiciliul.
Probele relevă împrejurarea că, la 22.11.2023, data sesizării instanței, pârâtul C. avea domiciliul în Oradea, localitate situată în circumscripția Judecătoriei Oradea, care devine astfel instanță competentă teritorial.
Așadar, în aplicarea art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Oradea.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Oradea.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 25 septembrie 2024.