ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1644/2023
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1644/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)
Ședința publică din data de 17 octombrie 2023
Asupra conflictului de față constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei:
Obiectul cererii de chemare în judecată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Roman sub nr. x/2022 din data de 08 iunie 2022, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta societatea B. S.A., anularea procesului-verbal de analiză și evaluare nr. x ELE/21.02.2022 PA: x și a fișei de calcul NC nr. x.12.2021.
În drept, reclamantul a invocat prevederile art. 2, art. 25 alin. (1) din Ordinul ANRE nr. 121/2005.
Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență:
2.1. Prin sentința civilă nr. 1224 din 23 mai 2023, Judecătoria Roman a admis excepția necompetenței sale materiale, invocată prin întâmpinare, și a declinat competența de soluționare a acțiunii în favoarea Judecătoriei Târgu Mureș.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că acțiunea privind contestarea procesului-verbal de analiză și evaluare și a fișei de calcul este, în fapt, o veritabilă acțiune în anularea unor acte, fiind aplicabile dispozițiile art. 107 din C. proc. civ., conform cărora cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.
În cazul de față, instanța a reținut că pârâtul își are sediul în localitatea Târgu Mureș, județul Mureș, care, potrivit Hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 102 din 10 iunie 2021 privind stabilirea localităților care fac parte din circumscripțiile judecătoriilor din fiecare județ, publicată în Monitorul Oficial nr. 625/25 iunie 2021, este în circumscripția Judecătoriei Târgu Mureș.
2.2. Învestită cu soluționarea cauzei după declinare, Judecătoria Târgu Mureș a pronunțat sentința civilă nr. 2589 din 21 septembrie 2023, prin care a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Roman. Judecătoria a constatat ivit conflictul negativ de competență și a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casație și Justiție.
În motivare, instanța a reținut, în esență, că reclamantul a dedus judecății o cerere în anulare act, urmărind obținerea anulării procesului-verbal de analiză și evaluare și a fișei de calcul, astfel încât acesta să nu poată fi obligat la plata contravalorii energiei electrice recalculate pentru perioada 07.11.2016 - 06.11.2019 și pe care ar fi ținut să o plătească în raport de fapta ilicită cauzatoare de prejudicii, săvârșită la locul de consum nr. x, de la domiciliul acestuia din sat Bârna, jud. Neamț.
Având în vedere că presupusa faptă ilicită a fost săvârșită la punctul de consum din localitatea Bâra, jud. Neamț, instanța a considerat că acest aspect atrage competența alternativă prevăzută de art. 113 alin. (1) pct. 9 din C. proc. civ.. De asemenea, având în vedere raportul dintre părți, respectiv aceea de consumator și profesionist, instanța a reținut că în speță este aplicabil și art. 113 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.
II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la prezentul conflict negativ de competență:
Cu privire la conflictul negativ de competență cu a cărui judecată a fost legal sesizată în condițiile art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:
Înalta Curte reține că dezînvestirea reciprocă a celor două instanțe aflate în conflict a fost generată de aplicarea unor norme de competență teritorială diferite, prin prisma obiectului litigiului, respectiv norma de competență de drept comun din art. 107 din C. proc. civ. și cele din art. 113 alin. (1) pct. 8 și 9 din același cod, care instituie o competență teritorială alternativă.
Regula generală în materia competenței teritoriale este instituită de art. 107 din C. proc. civ., care prevede: "Cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel’’.
Instanța constată că, în prezentul litigiu, reclamantul contestă obligația sa de plată a contravalorii energiei electrice consumate și neînregistrate, conform procesului-verbal și fișei de calcul întocmite de reprezentanții pârâtei, solicitând anularea acestor acte.
Reclamantul a considerat că în mod eronat pârâta a considerat ca ar fi vorba despre o intervenție neautorizată, în condițiile în care nu există nicio probă certă care să concluzioneze în această modalitate.
De asemenea, reclamantul a menționat că, pe rolul Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamț a fost înregistrat dosarul penal cu nr. x/2019, în care se fac cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt de energie.
Astfel, ceea ce contestă reclamantul în prezentul litigiu este obligația sa de plată a contravalorii energiei electrice recalculate, stabilită prin actele emise de intimată, izvorând dintr-o pretinsă faptă ilicită. În consecință, în cauză sunt incidente dispozițiile art. 113 alin. (1) pct. 9 din C. proc. civ., conform cărora, în afară de instanța prevăzută la art. 107 din C. proc. civ., este competentă și instanța în a cărei circumscripție s-a săvârșit fapta ilicită sau s-a produs prejudiciul, pentru cererile privind obligațiile izvorâte dintr-o asemenea faptă.
Fiind astfel în discuție un caz de competență teritorială alternativă, în cauză sunt incidente și prevederile cuprinse în art. 116 din C. proc. civ., potrivit cărora reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente.
Așadar, în toate cazurile de competență teritorială alternativă, reclamantul este cel care face alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente, iar prin opțiunea justificată legal de dispozițiile art. 116 din C. proc. civ. se stabilește pe deplin competența teritorială a instanței.
Prin depunerea cererii de chemare în judecată la Judecătoria Roman, în a cărei circumscripție s-a săvârșit pretinsa faptă ilicită, reclamantul a învestit în mod legal această instanță, fixând în mod definitiv competența în favoarea acesteia, iar opțiunea acestuia nu poate fi contestată nici de către pârât, nici de către instanță.
În concluzie, întrucât, în aplicarea art. 116 din C. proc. civ., reclamantul a înțeles să introducă acțiunea la Judecătoria Roman, pretinsa faptă ilicită fiind săvârșită în circumscripția acesteia, la domiciliul reclamantului din comuna Bâra, sat Bâra, județul Neamț, acestei instanțe îi revine competența de a soluționa cererii de chemare în judecată.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Roman.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Roman.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 octombrie 2023.