ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 276/2025

HOTĂRÂRE

05.02.2025

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2025
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 276/2025 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)

Deliberând asupra conflictului negativ de competență dedus judecății, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei.

Cererea de chemare în judecată.

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Galați la 07 noiembrie 2024 sub nr. x/233/2024, petentul Biroul Executorului Judecătoresc A a solicitat instanței încuviințarea executării silite reprezentate de contractul de împrumut nr. 19197 din 14 septembrie 2023, încheiat între Biroul B IFN S.A., în calitate de creditor, și C, în calitate de debitor.

1.2 Hotărârea Judecătoriei Galați

Prin încheierea nr. 871 din 12 noiembrie 2024, Judecătoria Galați, în temeiul art. 42 alin. (1) pct. 13 C. proc. civ., a dispus înaintarea cererii de abținere colectivă Tribunalului Galați, constatând că s-a formulat declarație colectivă de abținere de la judecarea cauzei, inclusiv a președintelui completului de judecată din cadrul Judecătoriei Galați,

1.3 Hotărârea Tribunalului Galați

Prin încheierea nr. 73 din 21 noiembrie 2024, Tribunalul Galați a admis cererea de abținere formulată de judecătorii din cadrul Judecătoriei Galați și a dispus trimiterea cauzei Judecătoriei Tecuci, reținând în motivare că având în vedere că debitoarea C are calitatea de judecător în cadrul Judecătoriei Galați, cererea de abținere formulată de judecătorii din cadrul Judecătoriei Galați este întemeiată în raport de prevederile art. 42 pct. 13 C. proc. civ., dar și de statuările Curții Europene a Drepturilor Omului care, referindu-se la conceptul de imparțialitate, a reținut că aceasta se definește prin ,,absența prejudecăților sau a părerilor preconcepute”. și se impune a fi apreciată atât din punct de vedere subiectiv, luându-se in considerare convingerile sau interesele personale ale unui anume judecător într-un anume caz, cat si potrivit unui test obiectiv, care stabilește dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere.

1.4. Hotărârea Judecătoriei Tecuci

Prin încheierea din 28 noiembrie 2024, Judecătoria Tecuci a admis excepția necompetenței teritoriale, invocate din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bârlad.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că față de calitatea de judecător în cadrul Judecătoriei Galați a reclamantei, în temeiul dispozițiilor imperative ale art. 127 alin. (1) C. proc. civ., se impune declinarea competenței teritoriale în favoarea unei instanțe egale în grad, aflate în circumscripția teritorială a unei curți de apel învecinate Curții de apel Galați în circumscripția căreia se află instanța în cadrul căreia își desfășoară activitatea reclamanta din prezenta cauză.

1.5. Hotărârea Judecătoriei Bârlad

Prin sentința civilă nr. 3919 din 16 decembrie 2024, Judecătoria Bârlad a admis excepția necompetenței teritoriale invocată de pârâta- debitoare și a declinat competența de soluționare a cererii de încuviințare a executării silite, în favoarea Judecătoriei Tecuci. Constatând ivit conflictul negativ de competență, a dispus trimiterea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

În motivarea soluției de declinare, instanța a constatat că Judecătoria Tecuci nu mai putea să ia în dezbatere necompetența teritorială absolută instituită de art. 127 alin. (1) C. proc. civ., întrucât excepția nu mai avea obiect față de soluția pronunțată în aplicarea art. 52, ce are autoritate de lucru judecat, admiterea abținerii fiind soluționată printr-o încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac, astfel cum dispune art. 53 alin. (2) C. proc. civ.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ ., Înalta Curte reține următoarele:

Obiectul litigiului cu privire la care s-a ivit conflictul negativ de competență vizează cererea de încuviințare a executării silite a titlului executoriu reprezentat de contractul de împrumut nr. 19197 din 14.09.2023, formulată de petentul B.E.J. A, la cererea creditoarei Birou B IFN S.A.

Conflictul negativ de competență a fost generat de interpretarea și aplicarea diferită a dispozițiilor art. 127 C. proc. civ., în condițiile în care debitoarea C are calitatea de judecător în cadrul Judecătoriei Galați, învestită de creditoare cu cererea de încuviințare a executării silite.

Încuviințarea executării silite este de competența exclusivă a instanței de executare, astfel cum rezultă din prevederile art. 666 alin. (1), coroborate cu cele ale art. 651 alin. (3) C. proc. civ., potrivit cărora „Instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe”.

Conform dispozițiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ., instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului.

Având în vedere particularitatea speței, determinată de calitatea debitoarei de judecător în cadrul Judecătoriei Galați și de împrejurarea că cererea de încuviințare a executării silite a fost demarată de creditoarea Birou B IFN, Înalta Curte constată incidența dispozițiilor art. 127 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora „În cazul în care cererea se introduce împotriva unui judecător care își desfășoară activitatea la instanța competentă să judece cauza, reclamantul poate sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea”.

Întrucât sintagma ,,calitatea de reclamant” a judecătorului, folosită de legiuitor în cuprinsul alin. (1) al art. 127 C. proc. civ., nu poate fi interpretată în sens larg, de parte în dosar, ci are înțelesul strict de reclamant în cererea de chemare în judecată, acest text nu este incident în situația în care judecătorul nu are calitatea cerută de prevederile legale anterior arătate

În cauza în care s-a ivit conflictul negativ de competență, petentul s-a adresat cu cererea de încuviințare a executării silite instanței la care își desfășoară activitatea debitoarea, în calitate de judecător, așadar, Judecătoriei Galați, instanță competentă material și teritorial, potrivit regulilor de competență prevăzute de Codul de procedură civilă; Ca urmare a declarațiilor de abținere de la soluționarea cauzei formulate de către toți judecătorii din cadrul Judecătoriei Galați, în temeiul dispozițiilor art. 50 alin. (2) C. proc. civ. care prevăd că dacă, din pricina abținerii sau recuzării, nu se poate alcătui completul de judecată, cererea se judecă de instanța ierarhic superioară, a fost dispusă înaintarea pricinii instanței ierarhic superioare, Tribunalului Galați.

Această instanță, prin încheierea nr. 73 din 21 noiembrie 2024, a admis cererea de abținere a judecătorilor Judecătoriei Galați, și, constatând că toți judecătorii sunt incompatibili a judeca cererea de încuviințare a executării silite, a dispus trimiterea dosarului la Judecătoria Tecuci, în aplicarea prevederilor art. 52 C. proc. civ. care dispun în sensul că: „Instanța superioară învestită cu soluționarea abținerii sau recuzării, în situația prevăzută la art. 50 alin. (2) va dispune, în caz de admitere a cererii, trimiterea pricinii la o altă instanță de același grad din circumscripția sa.”

Învestită nu de către petent, ci prin hotărârea judecătorească de admitere a cererilor de abținere ce a dat efect prorogării judecătorești de competență prevăzută în termeni imperativi de art. 52 C. proc. civ., Judecătoria Tecuci, cu luarea în considerare a celor prevăzute de art. 127 alin. (1) C. proc. civ., a procedat la declinarea de competență în favoarea Judecătoriei Bârlad.

Judecătoria Bârlad, la rândul său, a procedat la declinarea de competență în favoarea Judecătoriei Tecuci.

Înalta Curte constată că prin soluționarea cererilor de abținere a tuturor judecătorilor Judecătoriei Galați de către instanța ierarhic superioară și trimiterea dosarului Judecătoriei Tecuci, în aplicarea dispozițiilor art. 52 C. proc. civ., rațiunile normei de necompetență intrinseci prevederilor art. 127 C. proc. civ. sunt pe deplin respectate, norma de necompetență funcționând doar față de această instanță, iar nu și față de Judecătoria Tecuci.

Pe de altă parte, dispozițiile art. 52 C. proc. civ. au conferit Tribunalului Galați prerogativa prorogării judecătorești a competenței în favoarea Judecătoriei Tecuci care nu mai putea, ulterior, să mai pună în discuție propria competență, încheierea nr. 73 din 21 noiembrie 2024 dobândind putere obligatorie față de instanța de trimitere.

Înalta Curte mai observă că, în mod greșit, Judecătoria Tecuci și-a declinat competența de soluționare a cererii de încuviințare executare silită, în raport de aplicabilitatea dispozițiilor art. 127 alin. (1) C. proc. civ., reținând calitatea de reclamantă a debitoarei, judecător la Judecătoria Galați, întrucât, atunci când respectiva calitate îl vizează pe cel împotriva căruia este formulată cererea, eventualitatea afectării încrederii în imparțialitatea obiectivă a instanței este lăsată de legiuitor la aprecierea exclusivă a petentului, iar nu și a instanței de judecată.

Astfel, dispozițiile art. 127 alin. (2) C. proc. civ., reglementează o competență facultativă pentru situația în care judecătorul (procurorul, asistentul judiciar, grefierul) sunt părți pârâte în litigiu. În ipoteza acestui text de lege, legiuitorul a prevăzut că pentru cererea introdusă împotriva unui judecător (procuror, asistent judiciar, grefier) care își desfășoară activitatea la instanța competentă să judece pricina, reclamantul poate sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în circumscripția căreia se află instanța care ar fi competentă potrivit legii. Caracterul facultativ rezultă din folosirea verbului poate, ceea ce duce la concluzia că reclamantul decide dacă se prevalează sau nu de această posibilitate, putând renunța la beneficiul oferit de lege.

Sintagma ,,cauză de competența instanței la care își desfășoară activitatea” din cuprinsul dispozițiilor art. 127 C. proc. civ. vizează cererile adresate instanței de judecată, în spectrul acestora fiind incluse și cererile de încuviințare a executării silite, potrivit art. 651 alin. (3) C. proc. civ.

În prezenta cauză, creditoarea nu a uzat de prevederile art. 127 alin. (2) C. proc. civ. și a introdus cererea la Judecătoria Galați, instanța de la domiciliul debitoarei.

În aplicarea prevederilor art. 127 C. proc. civ., se reține ca fiind lipsit de relevanță caracterul contencios sau necontencios al unei cereri, în condițiile în care sintagma ,,cauză de competența instanței la care își desfășoară activitatea” din cuprinsul acestei norme vizează, fără a distinge, cererile adresate instanței de judecată, printre acestea enumerându-se și cererile de încuviințare a executării silite, potrivit art. 651 alin. (3) C. proc. civ., în care calitatea de reclamant este preluată de petent, iar nu de către debitorul-pârât, așa cum în mod greșit a reținut Judecătoria Tecuci.

În consecință, instanța competentă să soluționeze cererea pendinte este Judecătoria Tecuci, așa cum s-a stabilit prin încheierea de ședință nr. 73 din 21 noiembrie 2024 pronunțată de Tribunalul Galați, în dosarul nr. x/233/2024/a1 prin care a fost admisă cererea de abținere formulată de judecătorii din cadrul Judecătoriei Galați.

Prin urmare, Înalta Curte constată că instanța competentă teritorial să soluționeze cererea având ca obiect încuviințare executare silită este Judecătoria Tecuci, urmând ca în temeiul art. 135 C. proc. civ. să stabilească competența de soluționare a cauzei în favoarea acestei instanțe.