ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2252/2024

Asupra recursului dedus judecății, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la 7 februarie 2022 pe rolul Tribunalului Galați, Secția I civilă, reclamantul A a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor, obligarea acestuia la plata sumei de 10.000.000 euro, cu titlu de daune morale și a sumei de 5.500.000 lei, reprezentând drepturi de revoluționar.

Sentința Tribunalului Galați, Secția I civilă

Prin sentința nr.1568 din 6 decembrie 2022, pronunțată de Tribunalul Galați, Secția I civilă, a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea formulată de reclamantul A, în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor.

Decizia Curții de Apel Galați, Secția I civilă

Prin decizia nr.40 din 29 februarie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Galați, Secția I civilă, a fost respins, ca nefondat, apelul formulat de reclamantul A, împotriva sentinței nr.1568 din 6 decembrie 2022, pronunțată de Tribunalul Galați, Secția I civilă.

Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva deciziei nr. 40 din 29 februarie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Galați, Secția I civilă, a formulat recurs, neîntemeiat în drept, reclamantul A.

Recurentul solicită admiterea recursului, învederând că sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale.

Arată că i-au fost sustrase documente și plângeri din dosar, iar completul de judecată și procurorul care a participat în cauză au adus atingere imaginii și reputației recurentului.

Afirmă că a fost persecutat și marginalizat de autoritățile Statului Român, cu scopul de a nu obține drepturile sale de revoluționar și daune morale pentru suferințele avute timp de 15 ani, urmare a persecutărilor, marginalizării, tracasării la care a fost supus, precum și pentru infracțiunea de abuz în serviciu, produsă de cei care au săvârșit infracțiunea de sustragere a documentelor din dosar.

Referitor la prejudiciu, arată că acesta constă în neacordarea drepturilor sale de revoluționar și a daunelor morale solicitate.

Arată că prejudiciul suferit a fost produs intenționat de autoritățile statului, prin sustragerea documentelor din dosar și alte incorectitudini. Afirmă că nu a avut dreptul la un proces echitabil și nu a câștigat niciun proces în fața instanțelor din Galați întrucât nu au fost avute în vedere argumentele sale și nu au fost studiate corect dosarele în care a fost parte.

Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinare, intimatul a invocat excepția nulității recursului, învederând că susținerile din cadrul recursului nu se circumscriu motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Pe fondul recursului, arată că situația de fapt expusă de reclamant nu echivalează cu producerea unei erori judiciare, astfel cum este definită în literatura de specialitate.

Procedura derulată în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție

Prin rezoluția din 12 iunie 2024, a fost fixat termen de judecată la 17 octombrie 2024, în ședință publică, cu citarea părților, pentru soluționarea recursului.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând recursul în raport cu excepția nulității, Înalta Curte constată următoarele:

Dispozițiile imperative înscrise în art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. prevăd că cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor, iar dispozițiile art. 488 alin. (1), punctele 1-8 din același act normativ reglementează, limitativ, motivele pentru care se poate cere casarea unei hotărâri.

Dat fiind că recursul este o cale extraordinară de atac ce nu are caracter devolutiv, verificarea legalității hotărârii atacate se face numai în raport cu motivele prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Conform prevederilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția motivelor de ordine publică ce pot fi invocate și din oficiu de instanța de recurs, iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol, sancțiunea nulității intervine și în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.

Așadar, în măsura în care recursul nu este motivat ori atunci când aspectele învederate în cuprinsul cererii de recurs nu pot fi încadrate în motivele de nelegalitate menționate în art. 488 alin. (1) C. proc. civ., recursul este lovit de nulitate.

În cuprinsul memoriului de recurs, neîntemeiat în drept, recurentul A susține că, în speță, sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, reluând circumstanțele factuale deduse judecății instanțelor devolutive.

Înalta Curte reține că prin cererea de recurs nu au fost formulate critici concrete asupra raționamentului curții de apel care a determinat soluția de respingere, ca nefondat, a apelului formulat împotriva sentinței civile nr. 1568 din 6 decembrie 2022, pronunțată de Tribunalul Galați, Secția I civilă, și care să tindă a demonstra nelegalitatea judecății finalizate prin decizia recurată.

Instanța de apel a reținut, raportat la aspectele invocate prin cererea de chemarea în judecată, că obiectul acțiunii vizează antrenarea răspunderii pârâtului pentru repararea prejudiciului rezultat din pretinsele erori judiciare comise de instanțele de judecată cu ocazia soluționării mai multor cereri de chemare în judecată formulate de apelant.

În acest context a apreciat că aspectele invocate în apel, ce țin de modalitatea de soluționare a cererilor și soluțiile pronunțate de instanțele de judecată, pot face obiectul unor căi de atac, ordinare sau extraordinare, fiind invocate eventuale infracțiuni sau abateri disciplinare săvârșite de magistrați, avocați, grefieri și polițiști, ceea ce a dus la soluționarea nelegală a cererilor reclamantului, la nerespectarea normelor de procedură privind citarea, fără a se avea în vedere toate probele și capetele de cerere.

Or, pentru a putea conduce la casarea hotărârii, recursul pendinte nu se poate limita la susținerea formală a îndeplinirii condițiilor răspunderii civile delictuale întrucât cerința legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor imputate instanței.

Fără existența unor expuneri care să reflecte raționamentul eronat al instanței de apel ori fără argumente clare care să arate maniera eronată de interpretare a normelor de drept material incidente în cauză, instanța de recurs nu poate identifica în memoriul de recurs aspecte de nelegalitate ale hotărârii pronunțate în apel.

Întrucât susținerile formulate de recurent nu reprezintă veritabile critici de nelegalitate a hotărârii atacate, susceptibile de a fi încadrate în vreunul dintre motivele de casare reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., acestea nu pot face obiectul analizei în calea de atac a recursului, care, potrivit art. 483 alin. (3) C. proc. civ., urmărește să supună instanței examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Pentru aceste considerente, având în vedere că motivele invocate de recurent nu se încadrează în niciunul din cazurile de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ. și nici nu se pot reține motive de ordine publică ce pot fi invocate din oficiu, conform alin. (3) al art. 489 C. proc. civ., în temeiul prevederilor art. 489 alin. (2) din același act normativ, Înalta Curte va anula recursul declarat de reclamantul A împotriva deciziei nr. 40/A din 29 februarie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Galați, Secția I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamantul A împotriva deciziei nr. 40/A din 29 februarie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Galați, Secția I civilă.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 17 octombrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.