ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2222/2024

Deliberând, asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin încheierea din 27 iunie 2024, Curtea de Apel Brașov – Secția I civilă, în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a suspendat judecarea recursului declarat de către recurenta reclamantă A împotriva încheierii din data de 07.05.2024, pronunțată de Tribunalul Brașov – Secția I civilă în dosarul nr. x/197/2022/a2.1, și a trimis dosarul la compartimentul arhivă spre conservare până la stăruința părții interesate ori la dispoziția instanței.

Împotriva încheierii de ședință din 27 iunie 2024, pronunțate de Curtea de Apel Brașov în dosarul nr. x/197/2022/a2.1.1.1. a formulat recurs reclamanta A, ce a fost înregistrat pe rolul Secției I civile a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Prin cererea de recurs formulată, recurenta-reclamant reia situația de fapt din dosar, arătând motivele pentru care apreciază ca fiind întemeiată acțiunea în anularea contractelor de vânzare-cumpărare, formulată.

Recurenta nu a procedat la încadrarea criticilor în motivele de casare.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

II.1. Examinând recursul declarat de recurenta-reclamantă A, în raport cu excepția nulității, invocată din oficiu de instanță, a cărei analiză este prioritară, față de dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Recursul este o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată numai în termenul și condițiile expres prevăzute de lege.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, sau, după caz, mențiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiași articol sancționează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.

Aceeași sancțiune intervine și în cazul în care criticile formulate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., astfel cum rezultă din cele statuate de art. 489 alin. (2) din același act normativ.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanța care a pronunțat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.

Așadar, pe lângă cerința încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., Înalta Curte reține că aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanței care a pronunțat hotărârea atacată, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanța de recurs.

În cauză, prin încheierea de ședință din 27 iunie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Brașov – Secția civilă, a fost suspendată judecată recursului declarat de reclamanta A împotriva încheierii din data de 07.05.2024, pronunțate de Tribunalul Brașov – Secția I civilă în dosarul nr. x/197/2022/a2.1, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., reținându-se că această nu s-a prezentat în fața instanței și nici nu a solicitat, în scris, judecarea cererii în lipsă.

Prin cererea de recurs, recurenta a reiterat argumentele din cererea introductivă de instanță, prin care a solicitat anularea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2467/16.10.2017 și a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 455/23.02.2018.

Astfel, recurenta a făcut referire la situația de fapt a litigiului, fără a se raporta la soluția de suspendare a judecății recursului, pronunțată în cauză de instanța de apel.

Înalta Curte reține, în acest sens, că recurenta nu a făcut trimitere la considerentele instanței de apel, la modalitatea în care a fost aplicată instituția suspendării, și nici nu a indicat vreo normă de drept încălcată de curtea de apel, ce ar putea atrage, prin ipoteză, casarea deciziei recurate.

Ca atare, invocarea de către recurenta-reclamantă a unor aspecte de netemeinicie ale litigiului, care nu reprezintă veritabile critici de nelegalitate a hotărârii atacate, și fără avea legătură cu raționamentul instanței de apel, nu poate conduce la examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile cazului concret dedus judecății.

Drept urmare, având în vedere că recurenta nu a arătat care sunt criticile de nelegalitate ale deciziei atacate și că, în cauză, nu au fost identificate motive de ordine publică, care să poată fi invocate din oficiu, în condițiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte constată că cererea de recurs dedusă judecății nu îndeplinește cerințele prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 486 alin. (3) din același act normativ.

Dată fiind prioritatea soluționării excepției nulității recursului, precum și efectele pe care aceasta le produce, celelalte aspecte subsumate prezentei căi de atac nu mai pot fi analizate, în conformitate cu dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția nulității recursului, invocată din oficiu, și va anula recursul declarat de reclamanta A împotriva încheierii din 27 iunie 2024, pronunțate de Curtea de Apel Brașov - Secția civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamanta A împotriva încheierii din 27 iunie 2024, pronunțate de Curtea de Apel Brașov - Secția civilă.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 16 octombrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.