ÎCCJ, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Decizia nr. 160/2025

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluționarea Dosarului nr. 190/1/2025, este legal constituit conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 20/2023, cu modificările și completările ulterioare (Regulamentul).

Ședința este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

La ședința de judecată participă doamna Raluca Emilia Leote, magistrat-asistent în cadrul Secțiilor Unite, desemnat în temeiul art. 36 din Regulament.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizarea formulată de Tribunalul Dolj - Secția contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 6.206/63/2023.

Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat părților, nefiind formulate puncte de vedere la raport.

Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunțare asupra sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile.

Tribunalul Dolj - Secția contencios administrativ și fiscal a dispus, prin Încheierea din 20 noiembrie 2024, în Dosarul nr. 6.206/63/2023, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: Dacă prin noțiunea de "medic veterinar angajat al cabinetului" menționată la pct. 2.2.5 lit. c) pct. 2 pct. (i) din Ordinul nr. 48 din 23 martie 2021 pentru aprobarea documentației de atribuire a contractelor de concesiune prevăzute la art. 15 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările și completările ulterioare, care cuprinde condițiile, criteriile, regulile și alte informații necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă și explicită cu privire la solicitările autorității contractante sau la elementele concesiunii, obiectul contractului și modul de desfășurare a procedurii de atribuire, inclusiv specificațiile tehnice sau documentul descriptiv, condițiile contractuale propuse, formatele și modul de prezentare a documentelor de către candidați/ofertanți, informațiile privind obligațiile generale aplicabile candidaților/ofertanților, se înțelege persoana care a încheiat un contract individual de muncă cu normă întreagă sau poate fi și cea care a încheiat un contract individual de muncă cu timp parțial.

Anexa la Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 48/2021 pentru aprobarea documentației de atribuire a contractelor de concesiune prevăzute la art. 15 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările și completările ulterioare, care cuprinde condițiile, criteriile, regulile și alte informații necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă și explicită cu privire la solicitările autorității contractante sau la elementele concesiunii, obiectul contractului și modul de desfășurare a procedurii de atribuire, inclusiv specificațiile tehnice sau documentul descriptiv, condițiile contractuale propuse, formatele și modul de prezentare a documentelor de către candidați/ofertanți, informațiile privind obligațiile generale aplicabile candidaților/ofertanților (Ordinul nr. 48/2021). Pct. 2.2.5. lit. c) pct. 2 pct. (i):

calificarea și numărul personalului angajat suplimentar - punctaj maxim: 48 de puncte:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj - Secția de contencios administrativ și fiscal la 16 octombrie 2023, cu nr. 6.206/63/2023, reclamantul Cabinet Medical Veterinar X, în contradictoriu cu pârâta Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Dolj, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună:

Instanța de trimitere a apreciat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) raportat la art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.

Reclamantul a formulat un punct de vedere privind necesitatea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept.

Instanța de trimitere a reținut că, prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a solicitat anularea procedurii de atribuire a unui contract de concesiune activități sanitar-veterinare, apreciind că evaluarea ofertei depuse de contracandidatul său a fost greșit realizată de către pârâtă, invocând, printre altele, acordarea unui punctaj maxim pentru medicii veterinari angajați de acesta pentru un timp parțial de muncă (2 ore/zi).

Față de circumstanțele speței și de dispozițiile pct. 2.2.5 din anexa la Ordinul nr. 48/2021, instanța de trimitere a considerat că se impune a se stabili dacă prin medic veterinar angajat al cabinetului se înțelege persoana care a încheiat un contract individual de muncă cu normă întreagă sau poate fi și cea care a încheiat un contract individual de muncă cu timp parțial.

În raport cu întrebarea cu care a fost sesizată instanța supremă în prezentul dosar, nu a fost necesară consultarea jurisprudenței instanțelor naționale.

Nu a fost identificată jurisprudență relevantă.

Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este inadmisibilă, întrucât nu sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.

Sesizarea de față este fundamentată pe Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, al cărei domeniu de reglementare, conturat prin dispozițiile art. 1, este reprezentat de procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fondurile publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal, precum și de procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze.

Înalta Curte constată însă că litigiul dedus spre soluționare tribunalului nu se circumscrie acestui domeniu specific, nici prin prisma obiectului clar determinat al cererii de chemare în judecată, nici dacă s-ar avea în vedere legătura stabilită de instanța de trimitere, respectiv împrejurarea că fondurile de care ar beneficia reclamantul ar fi unele cu caracter public.

Astfel, sesizarea privește un litigiu în care reclamantul, în contradictoriu cu autoritatea contractantă, a solicitat anularea procedurii de atribuire a unui contract de concesiune activități sanitar-veterinare, desfășurată în baza Ordinului nr. 48/2021 și a Ordonanței Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările și completările ulterioare.

Sumele aferente serviciilor prestate de medicii veterinari provin din bugetul unei autorități publice centrale, respectiv al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, dar plățile se realizează pe baza facturilor fiscale emise de concesionar, în temeiul contractului de concesiune, astfel încât respectivele sume nu pot fi asimilate unor drepturi de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice.

De asemenea, nu se poate trece cu vederea faptul că instanța de trimitere face vorbire despre fondurile cu caracter public de care ar urma să beneficieze reclamantul doar pentru a reține incidența Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, fără a fi îndeplinită însă condiția de admisibilitate a unei asemenea dezlegări referitoare la existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei.

Conchizând, Înalta Curte reiterează faptul că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 vizează exclusiv litigiile referitoare la drepturile salariale și de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, precum și pe cele privind drepturile de pensie și alte prestații de asigurări sociale ale acestui personal, iar speța de față nu are ca obiect astfel de drepturi, ci contestarea modalității de atribuire a unui contract de concesiune în procedura achizițiilor publice, fără a pune în discuție plata sumelor aferente respectivului contract, aspecte ce exclud incidența procedurii speciale reglementate de ordonanța menționată.

În aceste condiții, constatând neîntrunirea cerințelor analizate, sesizarea formulată în baza art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 apare ca inadmisibilă, urmând a fi respinsă ca atare.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă,