ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4135/2012

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată, reclamantul

Inspectoratul de Poliție a Județului Cluj, în contradictoriu cu Consiliul

Național pentru Combaterea Discriminării București, a solicitat instanței

pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună anularea pct. 8 și 9 din

Hotărârea nr. 228 din 8 iunie 2011 emisă de către Colegiul Director al

Consiliului Național al pârâtului, prin care s-a hotărât că neafișarea bilingv

a informațiilor publice la Postul de Poliție Săvădisla constituie discriminare.

În motivarea cererii

reclamantul a arătat că sesizarea pârâtei s-a realizat de către E.C.H.R.H.C.E.,

însă această plângere nu i-a fost comunicată în totalitate, motiv pentru care

nu și-a putut formula răspunsul la toate capetele de fapt și de drept ale

petiției, fiind în imposibilitatea de a prezenta toate dovezile necesare.

Instanța de fond, din

oficiu, a invocat excepția inadmisibilității cererii.

Prin Sentința civilă

nr. 457 din 15 septembrie 2011, Curtea de Apel Cluj, secția contencios

administrativ și fiscal, a admis excepția inadmisibilității și a respins, ca

inadmisibilă, cererea formulată de reclamantul Inspectoratul de Poliție a

Județului Cluj în contradictoriu cu Consiliul Național pentru Combaterea

Discriminării.

Pentru a pronunța

această soluție, instanța de fond a reținut că potrivit art. 16

1

din

Legea nr. 554/2004 se impunea ca, din inițiativa reclamantului, să fie întregit

cadrul procesual prin chemarea în judecată în calitate de pârât și a celui care

a formulat sesizarea în fața pârâtei pentru soluționarea prezentei contestații

în condiții de opozabilitate și contradictorialitate specifice procedurii

civile.

Cadrul procesual a

fost legat în fața Consiliului, prin participarea petentului ce a formulat

petiția și a reclamatului din prezenta cauză.

Toate acestea impun

participarea acelorași părți și legarea cadrului procesual între aceleași

persoane.

Instanța de fond a

mai reținut că excepția inadmisibilității cererii pentru lipsa coparticipării

procesuale pasive nu este, într-adevăr, reglementată (de altfel, nici alte

excepții nu sunt prevăzute expres în legislație), însă existența ei se

desprinde din analizarea condițiilor pentru ca o astfel de cerere să poată fi

corect dedusă judecății.

Împotriva hotărârii

instanței de fond, reclamantul Inspectoratul de Poliție a Județului Cluj a

declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea

recursului se arată că însăși în motivarea sentinței instanța de fond admite

faptul că excepția inadmisibilității cererii pentru lipsa coparticipării

procesuale pasive nu este reglementată în legislație.

Potrivit Legii nr.

554/2004, condiția de admisibilitate a unei acțiuni în materia contenciosului

administrativ este expres prevăzută de art. 7 din aceeași lege, art. 16 din

Legea 554/2004 nefiind o condiție de admisibilitate a unei acțiuni în

contencios administrativ.

În ceea ce privește

principiul disponibilității enunțat de instanța de fond în sentință, acesta

este consacrat în dispozițiile articolului 129 alin. (6) C. proc. civ. și

prevede că, în toate cazurile, judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului

cererii deduse judecății.

Examinând cauza și

sentința recurată, în raport cu actele și lucrările dosarului, cu dispozițiile

legale incidente pricinii, Înalta Curte constată că recursul este fondat.

Pentru a ajunge la

această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Potrivit prevederilor

art. 129 C. proc. civ., instanța este în drept să pună întrebări părților sau

să pună în dezbaterea lor orice împrejurare de fapt sau de drept care duce la

dezlegarea pricinii, chiar dacă nu este cuprinsă în cerere sau în întâmpinare,

putând ordona dovezile pe care le va găsi de cuviință, chiar dacă părțile se

împotrivesc.

De asemenea, instanța

este datoare să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a descoperi

adevărul și pentru a preveni orice greșeală în cunoașterea faptelor, dând

părților ajutor activ în ocrotirea drepturilor și intereselor lor.

Nu în ultimul rând,

instanța poate să invoce din oficiu încălcarea normelor imperative pentru a se

respecta contradictorialitatea și dreptul la apărare.

Spre deosebire de

obiectul acțiunii, care nu poate fi schimbat și nici depășit, temeiul ei

juridic nu leagă instanța, care este îndreptățită și chiar obligată, în

exercitarea rolului activ și pentru a ajuta efectiv părțile în ocrotirea

intereselor lor legitime, să dea acțiunii calificarea juridică exactă, alta

decât cea dată de reclamant prin cererea sa de chemare în judecată.

În cauza de față,

instanța de fond a respins acțiunea, ca inadmisibilă, invocând dispozițiile

art. 16

1

din Legea nr. 554/2004.

Conform acestui

articol instanța de contencios administrativ poate pune în discuție, din

oficiu, necesitatea introducerii în cauză a altor subiecte de drept.

Or, tocmai în temeiul

acestui text de lege, instanța de fond putea și trebuia să pună în discuția

părților introducerea în cauză a petentei din fața Consiliului pentru a nu fi

încălcat principiul contradictorialității.

Acest principiu

presupune faptul că toate elementele procesului trebuie supuse dezbaterii și

discuției părților, că fiecare parte trebuie să aibă posibilitatea de a se

exprima cu privire la orice element care ar avea legătură cu pretenția dedusă

judecății.

Pentru ca acest

principiu să fie respectat, nu este necesar ca partea să se fi exprimat

efectiv, ci este suficient ca ea să fi fost în măsură să o facă.

Contradictorialitatea

se manifestă atât în raporturile dintre părți, iar pentru aceasta trebuie în

prealabil ca părțile să fie informate exact despre existența procesului, conținutul

pretențiilor și argumentelor părții adverse, cât și în raporturile dintre părți

și instanță.

Astfel fiind, Înalta

Curte constată că instanța de fond în mod greșit a respins acțiunea ca

inadmisibilă reținând că, doar la inițiativa reclamantului se poate întregi

cadrul procesual.

Procedând în acest

mod, instanța de fond a pronunțat o hotărâre netemeinică și nelegală, care

urmează a fi casată cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare.

Cu ocazia

rejudecării, instanța de fond urmează, așadar, să dispună citarea, în cauză, și

a petentei E.C.H.R.H.C.E., să califice cadrul procesual în raport cu obiectul

acțiunii reclamantului și, totodată, să valorifice toate apărările și

susținerile părților.

În consecință, pentru

considerentele arătate și în conformitate cu art. 312 C. proc. civ., recursul

va fi admis, sentința atacată va fi casată cu consecința trimiterii cauzei spre

rejudecare la aceeași instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul

declarat de Inspectoratul de Poliție al Județului Cluj împotriva Sentinței nr.

457 din 15 septembrie 2011 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de

contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința

atacată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 16 octombrie 2012.

Procesat

de GGC - AZ