ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3368/2024

Obiectul cererii dedusă judecății și evoluția procesuală Prin cererea de chemare în judecată adresată Curții de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal, reclamantul A a chemat în judecată pe pârâții Judecătoria Drăgășani, Tribunalul Vâlcea, Judecătoria Pitești, Judecătoria Slatina, Tribunalul Olt, Judecătoria Sector 2, Judecătoria Sector 1, Tribunalul București, Curtea De Apel Pitești, Înalta Curte De Casație Și Justiție.

Hotărârea instanței de fond Prin Sentința civilă nr. 246/2022 din 29 septembrie 2022, Curtea de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal a respins excepțiile invocate și a respins cererea formulată de reclamantul A, în contradictoriu cu pârâții Judecătoria Drăgășani, Tribunalul Vâlcea, Judecătoria Pitești, Judecătoria Slatina, Tribunalul Olt, Judecătoria Sector 2, Judecătoria Sector 1, Tribunalul București, Curtea de Apel Pitești, Înalta Curte de Casație și Justiție, București, ca nefondată

Cererea de recurs Împotriva Sentinței nr. 246/2022 din 29 septembrie 2022 a Curții de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamantul A prin care a solicitat admiterea recursului și casarea sentinței recurate. În susținerea cererii de recurs, reclamantul a precizat că hotărârea e lovită de nulitate deoarece nu cuprinde motivele pentru care au fost înlăturate cererile sale și cuprinde motive contradictorii și străine de natura cauzei.

Apărările formulate în cauză Intimatul-pârât Tribunalul Olt a depus în apărare întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat. Intimata-pârâtă Judecătoria Slatina a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca fiind nefondat. Intimatul-pârât Tribunalul București a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca fiind nefondat. Intimata-pârâtă Judecătoria Sector 2 a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca fiind nefondat. Intimata-pârâtă Înalta Curte de Casație și Justiție a depus întâmpinare prin care a solicitat în principal admiterea excepției nulității recursului pentru nemotivare, iar pe fond a solicitat respingerea recursului ca fiind nefondat.

Procedura de soluționare a recursului În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2) art. 471 ind. 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013. În temeiul art. 490 alin. (2) coroborat cu art. 471 ind. 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin Rezoluția din data de 16.02.2023, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea cererii de recurs la data de 13.02.2024, în ședință publică, cu citarea părților. II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului declarat în cauză Înalta Curte examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 C. proc. civ., excepția nulității cererii de recurs invocată prin întâmpinare de către Înalta Curte de Casație și Justiției, urmează a o admite pentru considerentele următoare: Recursul este o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată numai în termenul și condițiile expres prevăzute de lege. Potrivit dispozițiilor art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. „cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni: ...d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.”, iar în conformitate cu prevederile art. 488 din același cod, casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute în cuprinsul acestui articol”. Această normă imperativă instituie în sarcina recurentului-reclamant obligația de a indica și dezvolta motivele de nelegalitate pe care se întemeiază calea de atac, iar neîncadrarea în cazurile de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 C. proc. civ., atrage, conform dispozițiilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ., sancțiunea nulității recursului. În plus, pe lângă cerința încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de dispozițiile art. 488 C. proc. civ., aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanței care a pronunțat hotărârea atacată, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanța de recurs. Instanța învestită cu judecarea recursului poate exercita un control judecătoresc eficient numai în măsura în care motivele de nelegalitate sunt indicate și dezvoltate într-o formă concretă și se referă la una dintre situațiile prevăzute de dispozițiile art. 488 C. proc. civ. În speță, Înalta Curte constată că recurentul-reclamant A nu a prezentat vreo critică față de sentința recurată care să poată fi circumscrisă vreunuia din motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., aceasta limitându-se în susținerea recursului la faptul că hotărârea recurată este nelegală deoarece instanța de fond nu a motivat respingerea cererilor sale, iar motivele arătate sunt contradictorii, ori străine de natura cauzei. Chiar dacă această susținere se încadrează motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. Înalta Curte constată că reclamantul în continuarea cererii de recurs nu aduce nicio critică în argumentarea motivului de casare invocat. Așadar, recurentul nu a adus vreo critică hotărârii pronunțate de către instanța de fond, ci doar au lăsat să se înțeleagă din cuprinsul cererii sale că raționamentul instanței de fond îl nemulțumește fără a arăta argumente care să susțină această poziție procesuală. Această conduită procesuală urmărește o rejudecare a cauzei din partea instanței de recurs fără a-i fi aduse acesteia argumente concrete ce țin de legalitatea hotărârii atacate cu recurs. În cauză, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței și încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1 - 8 C. proc. civ. Or, în condițiile în care aceste argumente lipsesc, Înalta Curte constată că cererea de recurs reprezintă în concret intenția recurentului de a i se rejudeca cauza într-o cale extraordinară de atac, deoarece soluția instanței de fond nu îl mulțumește, fără a invoca efectiv critici care să se circumscrie motivelor de casare ori unor motive de ordine publică. În consecință, reținând că nu este posibilă o încadrare a conținutului cererii de recurs într-unul din cazurile de casare reglementate de dispozițiilor art. 488 C. proc. civ. și constatând că în cauză nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi ridicate din oficiu de către instanță, în temeiul art. 489 alin. (2) C. proc. civ. Înalta Curte urmează a aplica sancțiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea căii de atac pentru nemotivare.