ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5177/2012
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5177/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc.
civ., asupra cererii de revizuire de față, constată următoarele:
Prin
cererea formulată la data de 11 ianuarie 2010, reclamantele A.A.N. și A.C.C.R.
au solicitat, în contradictoriu cu pârâții Consiliul Județean Mehedinți,
Primăria Drobeta-Turnu Severin și Autoritatea Națională pentru Restituirea
Proprietăților, restituirea în natură a terenului în suprafață de 71,5 mp aflat
în indiviziune, din totalul de 242 mp, teren aferent parterului retrocedat în
baza Legii nr. 112/1995 din imobilul situat în Drobeta-Turnu Severin.
Prin Sentința civilă nr. 327 din 15 iunie 2010,
Tribunalul Mehedinți a admis excepțiile lipsei calității procesuale pasive a
pârâtelor Instituția Prefectului Mehedinți, Consiliul Județean Mehedinți și
Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, respingând acțiunea
față de aceste pârâte, pentru lipsă de calitate procesuală pasivă, iar pe fond
a respins, ca neîntemeiată, acțiunea reclamantelor.
Prin Decizia civilă nr. 369 din 4 noiembrie
2010, Curtea de Apel Craiova a respins, ca nefondat, apelul reclamantelor
împotriva sentinței anterior arătată.
Prin Decizia civilă nr. 6637 din 30
septembrie 2011, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de
proprietate intelectuală a constatat nulitatea recursului declarat de
reclamante împotriva Deciziei civile nr. 369 din 4 noiembrie 2010 a Curții de
Apel Craiova.
Împotriva acestei decizii a formulat cerere
de revizuire A.C.C.R., întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 2 C. proc.
civ., arătând că instanțele nu au analizat raportul de expertiză efectuat în
cauză și nici probele administrate, impunându-se casarea hotărârilor pronunțate
în fond și apel, cu efectul restituirii terenului în suprafață de 71,50 mp
aferent parterului imobilului restituit deja în temeiul Legii nr. 112/1995.
Cererea de revizuire este inadmisibilă,
pentru următoarele argumente:
Revizuirea reprezintă acea cale extraordinară
de atac de retractare ce oferă posibilitatea retractării unei hotărâri
judecătorești definitive care se vădește a fi greșită în raport cu unele
împrejurări de fapt survenite după pronunțarea acesteia.
Retractarea unei hotărâri judecătorești
definitive produce efecte grave pentru părți și pentru stabilitatea
raporturilor juridice civile, astfel încât legea reglementează această cale de
atac numai în cazuri strict determinate.
Pe de altă parte însă, revizuirea constituie
un remediu procesual important pentru înlăturarea acelor situații excepționale
care au făcut ca o hotărâre judecătorească să fie viciată chiar în substanța
sa.
Obiectul revizuirii este determinat chiar
prin dispozițiile art. 322 alin. (1) C. proc. civ., text legal potrivit căruia
se poate solicita revizuirea „unei hotărâri rămasă definitivă în instanța de
apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs
atunci când evocă fondul".
Din textul citat rezultă că pentru hotărârile
judecătorești pronunțate de instanțe de recurs, legiuitorul a impus o condiție
specială, în sensul că aceste hotărâri pot forma obiect al unei cereri de
revizuire numai dacă prin ele se evocă fondul cauzei.
O instanță de recurs evocă fondul cauzei
atunci când, statuând în drept în mod diferit față de modalitatea în care au
făcut-o instanțele anterioare, pronunță o soluție proprie și diferită de cele
anterior date în aceeași cauză.
În categoria hotărârilor care evocă fondul
intră toate hotărârile prin care tribunalele și curțile de apel rejudecă fondul
după casare.
Per a contrario, nu au acest caracter și nu
pot fi atacate pe calea extraordinară de atac a revizuirii hotărârile prin care
s-a respins recursul, prin care s-a dispus casarea cu trimitere sau prin care
recursul s-a constatat nul.
Analizând actele și lucrările dosarului, se
constată că în speță, prin decizia ce se tinde a fi revizuită, s-a constatat
nulitatea recursului declarat de revizuenta din prezenta cauză împotriva
Deciziei civile nr. 369 din 4 noiembrie 2010 a Curții de Apel Craiova.
Așa fiind, se constată că nu este îndeplinită
o condiție generală de admisibilitate a cererii de revizuire, condiție impusă
de art. 322 C. proc. civ., și anume aceea ca hotărârea dată în recurs să evoce
fondul, situație în raport de care analizarea altor condiții specifice
reglementate de cazul de revizuire invocat devine inutilă.
Pentru aceste considerente, cererea de
revizuire va fi respinsă, ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de
revizuire formulată de A.C.C.R. împotriva Deciziei nr. 6637 din 30 septembrie
2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate
intelectuală.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11
septembrie 2012.
Procesat
de GGC - AZ