ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 245/2025

Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei:

I.1. Obiectul cauzei:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Bârlad în data de 19 decembrie 2022, reclamanta A, în contradictoriu cu Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România (BAAR) în calitate de pârât și B în calitate de intervenient forțat, a solicitat obligarea pârâtei la plata unor sume de bani pentru perioada 2019-2022 și la plata unei sume de bani lunare reprezentând diferența dintre salariul minim net pe economie și venitul garantat pentru o persoană, de la promovarea acțiunii.

La data de 13 ianuarie 2023, pârâtul a depus întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Bârlad, solicitând trimiterea acțiunii către instanța competentă teritorial.

În susținerea excepției, pârâtul a invocat dispozițiile art. 107 C. proc. civ. De asemenea, a arătat pârâta că reclamanta a interpretat în mod greșit dispozițiile art. 115 alin. (1) C. proc. civ.

La primul termen de judecată instanța a pus în discuția părților excepția necompetenței teritoriale invocată de către pârât prin întâmpinare și a reținut spre soluționare cauza asupra acestei excepții.

I.2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență:

I.2.1. Judecătoria Bârlad, prin sentința civilă nr. 1486/2024 din data de 07 iunie 2024, a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 2 București.

Pentru a hotărî astfel, a reținut incidența în speță a dispozițiilor art. 107 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel, precum și a dispozițiilor art. 113 C. proc. civ., care prevăd că, în afară de instanțele prevăzute la art. 107 - 112, mai sunt competente – pct. 9 instanța în a cărei circumscripție s-a săvârșit fapta ilicită sau s-a produs prejudiciul, pentru cererile privind obligațiile izvorâte dintr-o asemenea faptă.

Instanța a constatat că sediul pârâtului Biroul Asigurătorilor Auto din România se află în București, sector 2, apreciind a fi incidente prevederile art. 107 C. proc. civ. și a conchis că instanța prevăzută de art. 107 C. proc. civ., respectiv cea de la sediul pârâtului, este competentă să soluționeze cauza, fără posibilitatea pentru părți de a stabili o altă instanță.

I.2.2. Prin sentința civilă nr. 16243/2024 din data de 31 octombrie 2024, Judecătoria Sector 2 București a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bârlad, a constatat ivit conflictul de necompetență, a suspendat judecata cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență.

Pentru a pronunța soluția de declinare a competenței, Judecătoria Sector 2 București a apreciat că reclamanta a indicat în mod expres fundamentul pretențiilor sale – răspundere civilă delictuală, fiind invocată fapta ilicită a conducătorului auto care nu a avut încheiată o asigurare de răspundere civilă, solicitându-se obligarea BAAR (în calitate de organism de plată a despăgubirilor pentru vehicule neasigurate RCA) la plata unei diferențe de despăgubire.

Instanța a reținut că legiuitorul a stabilit o competență teritorială alternativă în materia răspunderii civile delictuale, fiind incidente dispozițiile art. 113 alin. (1) pct. 9 C. proc. civ., potrivit cărora, în afară de instanțele prevăzute la art. 107-112, mai sunt competente: 9. instanța în a cărei circumscripție s-a săvârșit fapta ilicită sau s-a produs prejudiciul, pentru cererile privind obligațiile izvorâte dintr-o asemenea faptă.

A explicitat că fapta ilicită invocată s-a săvârșit în localitatea Zorleni, jud. Vaslui, unde s-a produs și prejudiciul, iar această localitate se află în circumscripția Judecătoriei Bârlad.

Întrucât competentă să soluționeze cauza ar fi fost deopotrivă Judecătoria Bârlad, precum și Judecătoria Sectorului 2 București și, întrucât, potrivit art. 116 C. proc. civ., reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente, instanța a constatat că, în cauză, acesta a efectuat alegerea prin sesizarea unei instanțe competente teritorial, față de competența teritorială alternativă, respectiv Judecătoria Bârlad.

A mai subliniat instanța că prin alegerea făcută de către reclamantă a uneia dintre instanțele alternativ competente din punct de vedere teritorial, respectiva instanță devine exclusiv competentă în soluționarea litigiului cu care a fost învestită; de la momentul învestirii, orice altă instanță posibil competentă alternativ pierde această prerogativă.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând conflictul negativ de competență cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispozițiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Înalta Curte reține că este sesizată cu un conflict negativ de competență, care se circumscrie ipotezei prevăzute de art. 133 alin. (2) teza I C. proc. civ., conflict ivit ca urmare a declinărilor reciproce între Judecătoria Bârlad și Judecătoria Sector 2 București.

Obiectul demersului judiciar, ce a stat la baza declanșării conflictului negativ de competență îl constituie cererea formulată de reclamanta A, în contradictoriu cu Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România (BAAR) în calitate de pârât și B în calitate de intervenient forțat, prin care aceasta a solicitat obligarea pârâtei la plata unor sume de bani pentru perioada 2019-2022 și la plata unei sume de bani lunare reprezentând diferența dintre salariul minim net pe economie și venitul garantat pentru o persoană, de la promovarea acțiunii.

Înalta Curte constată că cele două instanțe și-au declinat reciproc competența de soluționare a cauzei, prima instanță reținând aplicabilitatea dispozițiilor art. 107 alin. (1) C. proc. civ., iar instanța învestită prin declinare constatând incidența art. 116 și art. 113 alin. (1) pct. 9 C. proc. civ.

Astfel, conflictul negativ de competență a fost determinat de aplicarea diferită a instanțelor a textelor de lege care reglementează competența teritorială în cauze având ca obiect răspunderea civilă delictuală.

Înalta Curte reține că, în materia competenței teritoriale, regula generală este cea prevăzută la art. 107 alin. (1) C. proc. civ., în sensul că cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.

Cererea de chemare în judecată întemeiată pe normele ce reglementează răspunderea civilă delictuală determină incidența prevederilor art. 113 alin. (1) pct. 9 C. proc. civ., potrivit cărora, în afară de instanțele prevăzute la art. 107-112 din același cod, mai este competentă instanța în a cărei circumscripție s-a săvârșit fapta ilicită sau s-a produs prejudiciul, pentru cererile privind obligațiile izvorâte dintr-o asemenea faptă.

Fiind vorba despre o competență teritorială alternativă, reclamantul poate alege între instanțele competente, conform art. 116 C. proc. civ. În raport de cele arătate mai sus, locul săvârșirii faptei ilicite sau producerii prejudiciului reprezintă criteriu de determinare a competenței alternative, în afara instanțelor enumerate la art. 107-112 C. proc. civ., conform normei de trimitere din art. 113 alin. (1) C. proc. civ.

Or, reclamanta a ales să sesizeze Judecătoria Bârlad, instanța în a cărei circumscripție s-a produs fapta ilicită și prejudiciul (în comuna Zorleni, jud. Vaslui).

În consecință, prin alegerea făcută de aceasta, în considerarea dispozițiilor art. 116 C. proc. civ., care dau posibilitatea reclamantului să aleagă între mai multe instanțe deopotrivă competente, reclamanta a învestit în mod legal această instanță cu soluționarea cauzei.

Așadar, în toate cazurile de competență teritorială alternativă, reclamantul este cel care face alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente, iar prin opțiunea justificată legal de dispozițiile art. 116 C. proc. civ. se stabilește pe deplin competența teritorială a instanței astfel sesizate, care nu se mai poate dezînvesti prin declinarea competenței de soluționare a cauzei, nici din oficiu, nici la cererea pârâtului.

În raport de considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 135 C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bârlad.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bârlad.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 4 februarie 2025.