ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 607/2025

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 5 septembrie 2023, sub nr. x/2/2023, reclamantul A, în contradictoriu cu Inspectoratul General pentru Imigrări - Direcția pentru Imigrări a Municipiului București, a formulat contestație împotriva refuzului de eliberare a avizului de angajare pentru lucrător permanent nr. 5220229/DIMB/S1/VA/28.08.2023, si a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea refuzului de eliberare a avizului de angajare, recunoașterea îndeplinirii condițiilor necesare eliberării avizului de angajare ca și angajat permanent, obligarea pârâtei la eliberarea avizului, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentele demersuri judiciare.

Prin cererea adițională formulată la data de 22.09.2023 (f. 18), cererea de chemare a fost modificată, prin avocat, în calitate de reprezentant comun, în sensul că au calitate de reclamanți A și S.C. B S.R.L., iar pârât este Inspectoratul General pentru Imigrări - Biroul pentru Imigrări al Județului Ialomița.

Reclamanții au depus precizări în ceea ce privește cadrul procesual pasiv (f.79), în sensul că înțeleg să se judece cu Inspectoratul General pentru Imigrări - Direcția pentru Imigrări a Municipiului București.

Prin sentința civilă nr. 536 din 29 martie 2024, Curtea de Apel București:

-a respins ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului A, invocată de pârâtă;

-a respins cererea de chemare în judecată promovată de reclamanții A și B S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul General Pentru Imigrări - Directia pentru Imigrări a Municipiului Bucuresti, ca neîntemeiată.

Prin încheierea din 22 mai 2024, Curtea de Apel București a dispus din oficiu îndreptarea erorii materiale strecurate strecurate în dispozitivul-minută al sentinței civile nr. 536/29.03.2024 pronunțate în dosarul nr. x/2/2023, privind pe reclamanții A și B S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul General pentru Imigrări - Directia pentru Imigrări a Municipiului București, în sensul că se va trece „excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului A”, în loc de „excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei B S.R.L.”.

Împotriva sentinței de fond reclamanta B S.R.L. a declarat recurs, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, cu obligarea intimatului-pârât la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul demers judiciar.

4.1. Intimata-pârâtă Directia pentru Imigrări a Municipiului Bucuresti a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca neîntemeiat.

4.2. Legal citat, intimatul-reclamant A nu a depus întâmpinare în dosarul de recurs.

II. Soluția instanței de recurs

Examinând, cu prioritate, cerința satisfacerii timbrajului aferent căii de atac, Înalta Curte constată că, în cauză, nu s-a făcut dovada achitării de către recurenta-reclamantă a taxei judiciare de timbru, având în vedere următoarele aspecte:

În cauză, sunt incidente dispozițiile art. 24 alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, potrivit cărora recursul împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 100 lei dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 C. proc. civ. și se taxează cu încă 100 lei, dacă se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, caz de casare care corespunde prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ..

Conform art. 486 alin. (2) C. proc. civ., la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, iar alin. (3) al aceluiași art. stabilește că această cerință este prevăzută sub sancțiunea nulității.

Prin adresa comunicată recurentei-reclamante la data de 04 iulie 2024, conform dovezii de înmânare aflate la fila 13 din dosar, Înalta Curte a adus la cunoștința părții obligația achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 200 de lei, aferentă recursului declarat în cauză, obligație pe care recurenta-reclamantă nu a îndeplinit-o până la termenul de judecată fixat pentru data de 6 februarie 2025.

Totodată, recurenta-reclamantă nu a formulat cerere de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru și nici cerere de ajutor public judiciar.

Consecința neachitării taxei judiciare de timbru aferentă căii de atac a recursului este prevăzută de dispozițiile art. 486 alin. (3) C. proc. civ., sancțiunea fiind nulitatea recursului.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 486 alin. (2) și (3) C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția netimbrării recursului, invocată din oficiu, și va anula recursul declarat de reclamanta societatea B S.R.L., ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Admite excepția netimbrării recursului, invocată din oficiu.

Anulează recursul declarat de societatea B împotriva sentinței civile nr. 536 din data de 29 martie 2024, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 6 februarie 2025.