ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4206/2024
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4206/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)
Asupra cererilor de recurs de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal la data de 16.01.2023, sub nr. x/39/2023, reclamanții A, B, C, D, E și F, în contradictoriu cu pârâții Secția pentru Procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj și Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, au solicitat:
anularea în parte a Hotărârii nr. 1337 adoptată la data de 11.10.2022 de Secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii în ceea ce privește data cu care s-a hotărât promovarea pe loc a persoanelor menționate în Anexa x la nota direcției de specialitate în ceea ce îi privește pe reclamanți;
obligarea pârâtului de rândul 1 la emiterea unei noi hotărâri prin care să se hotărască promovarea pe loc a reclamanților, începând cu data validării rezultatelor finale ale concursului de promovare pe loc în funcții de execuție a procurorilor organizat la data de 11.09.2022, adică începând cu data de 11.10.2022;
obligarea pârâților de rândul 2 și 3 la recalcularea și plata diferențelor salariale existente între drepturile salariale efectiv plătite reclamanților începând cu data de 11.10.2022 și până la recunoașterea drepturilor salariale, în acord cu gradul obținut în urma examenului de promovare, diferențe ce vor fi actualizate cu indicele de inflație și cu dobânda legală penalizatoare, calculate de la data exigibilității fiecărei obligații lunare de plată și până la data plății efective, în sensul recalculării și plății drepturilor salariale, respectiv obligarea la emiterea unor ordine de salarizare corespunzătoare;
pentru reclamanta D, obligarea pârâților de rândul 2 și 3 la recalcularea indemnizației de maternitate prin raportare la o bază de calcul determinată ca medie a veniturilor brute lunare din ultimele 6 luni din cele 12 luni care se constituie stagiu de cotizare, astfel cum venitul brut a fost recunoscut conform petitului nr. 3 și la plata diferențelor salariale aferente, respectiv obligarea la emiterea unor ordine de salarizare corespunzătoare.
Hotărârea instanței de fond
Prin Sentința civilă nr. 397 din data de 15 septembrie 2023, Curtea de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal a decis următoarele:
a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului de rândul 2;
a admis cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanții A, B, C, D, E, F, în contradictoriu cu pârâții Secția pentru Procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, cu citarea în cauză a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, și în consecință:
a anulat în parte hotărârea nr. 1337 adoptată la data de 11.10.2022 de Secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii în ceea ce privește data cu care s-a hotărât promovarea pe loc a persoanelor menționate în Anexa x la nota direcției de specialitate în ceea ce îi privește pe reclamanți;
a obligat pârâtul de rândul 1 la emiterea unei noi hotărâri prin care să se hotărască promovarea pe loc a reclamanților, începând cu data validării rezultatelor finale ale concursului de promovare pe loc în funcții de execuție a procurorilor organizat la data de 11.09.2022, adică începând cu data de 11.10.2022;
a obligat pârâții de rândul 2 și 3 la recalcularea, emiterea unor ordine de salarizare corespunzătoare, și plata diferențelor salariale existente între drepturile salariale efectiv plătite reclamanților începând cu data de 11.10.2022 și până la recunoașterea drepturilor salariale, în acord cu gradul obținut în urma examenului de promovare, diferențe ce vor fi actualizate cu indicele de inflație și cu dobânda legală penalizatoare, calculate de la data exigibilității fiecărei obligații lunare de plată și până la data plății efective, în sensul recalculării și plății drepturilor salariale, emiterea unor ordine de salarizare corespunzătoare;
a obligat pârâții de rândul 2 și 3 la recalcularea indemnizației de maternitate pentru reclamanta D prin raportare la o bază de calcul determinată ca medie a veniturilor brute lunare din ultimele 6 luni din cele 12 luni care se constituie stagiu de cotizare, astfel cum venitul brut a fost recunoscut conform alineatului precedent, la emiterea unui ordin de salarizare corespunzător și la plata diferențelor salariale aferente.
Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinței civile menționate anterior, au declarat recurs pârâții Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public- Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj.
3.1. Prevalându-se de motivul de casare reglementat de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurentul-pârât Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat casarea în tot a sentinței recurate și respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată.
S-a arătat că din analiza dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 303/2004 și art. 27 din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a procurorilor în funcții de execuție rezultă ca termenul de 30 de zile de la comunicarea rezultatelor finale ale concursului vizează adoptarea de către Secția pentru procurori a hotărârii prin care se dispune măsura referitoare la promovarea procurorilor, ca ultimă etapă a concursului, în raport de rezultatele finale obținute de aceștia și în limita locurilor scoase la concurs.
Prin urmare, opțiunea legiuitorului a fost aceea de a limita în timp perioada în care Secția pentru procurori trebuie să realizeze și ultima etapă a concursului de promovare, fără însă a se putea interpreta că termenul pentru dispunerea măsurii promovării se răsfrânge și asupra momentului de la care promovarea își va produce efectele.
În speță, rezultatele finale ale concursului de promovare au fost publicate pe paginile de internet ale CSM și ÎNM, conform art. 25 alin. (2) din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a procurorilor în funcții de execuție, la 28.09.2022, iar hotărârea prin care Secția pentru procurori a dispus promovarea pe loc a procurorilor, în urma validării rezultatelor finale ale concursului, a fost adoptată la 11.10.2022.
Așadar, o corectă interpretare și aplicare a prevederilor art. 47 din Legea nr. 303/2004 și art. 27 alin. (3) din Regulament ar fi condus la concluzia că Hotărârea nr» 1337 din 11.10.2022 a Secției pentru procurori a fost adoptată cu respectarea acestor dispoziții, în interiorul termenului de 30 de zile de la comunicarea rezultatelor finale, termen instituit de legiuitor pentru adoptarea actului administrativ de validare a rezultatelor concursului și dispunerii promovării, și nicidecum în sensul impunerii unui termen limită în interiorul căruia să se situeze data de la care promovarea urmează a-și produce efectele.
În plus, trebuie subliniat că limitele legale ale exercitării dreptului de apreciere conferit autorității publice se raportează la scopul legii, iar respectarea acestor limite presupune respectarea principiului proporționalității, a echilibrului necesar între măsurile individuale și interesul public ocrotit, potrivit competenței legale a autorității publice, în speță fiind vorba de interesul public al bunei funcționări a justiției.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
3.2. Prin memoriul de recurs, recurentul-pârât Consiliul Superior al Magistraturii a invocat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea sentinței civile nr. 397 din data de 15 septembrie 2023 pronunțate de Curtea de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal și rejudecarea cauzei, cu consecința respingerii cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată.
În motivare, recurentul a susținut în esență că că instanța de fond a interpretat și aplicat în mod eronat dispozițiile art. 47 din Legea nr. 303/2004, precum și ale art. 27 alin. (3) din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a procurorilor în funcții de execuție, aprobat prin Hotărârea nr. 681/2019 a Secției pentru procurori (ambele acte normative fiind în vigoare la momentul emiterii actului administrativ). din interpretarea logico-juridică a acestor dispoziții legale rezultă că termenul de 30 de zile de la comunicarea rezultatelor finale ale concursului de promovare vizează adoptarea de către Secția pentru procurori a hotărârii prin care se dispune măsura referitoare la promovarea procurorilor, ca ultimă etapă a concursului de promovare, în raport de rezultatele finale obținute de aceștia și în limita locurilor scoase la concursul organizat în acest scop. Prin urmare, din prevederile legale și regulamentare menționate rezultă că voința legiuitorului a fost aceea de a limita în timp perioada în care Secția pentru procurori trebuie să realizeze și ultima etapă a concursului de promovare, fără însă a se putea interpreta că termenul pentru dispunerea măsurii promovării se răsfrânge si asupra momentului concret de la care promovarea își va produce efectele.
În speță, rezultatele finale ale concursului de promovare au fost publicate pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii și Institutului Național al Magistraturii, conform art. 25 alin. (2) din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a procurorilor în funcții de execuție, la data de 28.09.2022. iar hotărârea prin care Secția pentru procurori a dispus promovarea pe loc a procurorilor în urma validării rezultatelor finale ale concursului, a fost adoptată la data de 11.10.2022. Prin urmare, contrar celor reținute prin sentința recurată, o corectă interpretare și aplicare a prevederilor art. 47 din Legea nr. 303/2004, precum și ale art. 27 alin. (3) din Regulamentul ar fi condus la concluzia că Hotărârea nr. 1337/11.10.2022 a Secției pentru procurori a fost adoptată cu respectarea acestor dispoziții, în interiorul termenului de 30 de zile de la comunicarea rezultatelor finale, termen ce a fost instituit de legiuitor doar pentru adoptarea actului administrativ de validare a rezultatelor concursului și dispunerii măsurii promovării și nicidecum în sensul impunerii unui termen limită în interiorul căruia să se situeze data de la care promovarea urmează a-și produce efectele.
În mod eronat prima instanță nu a avut în vedere faptul că raportul juridic de drept administrativ este supus principiului proporționalității între interesul public pe care autoritatea publică are misiunea de a-l aduce la îndeplinire și măsurile individuale dispuse în exercitarea competenței ce îi este conferită tocmai în scopul satisfacerii interesului public. Acest principiu impune ca actele administrative să nu depășească limitele a ceea ce este adecvat și necesar pentru a atinge scopul urmărit, astfel încât inconvenientele cauzate destinatarului să nu fie excesiv de împovărătoare. Cu alte cuvinte, limitele legale ale exercitării dreptului de apreciere conferit autorității publice se raportează la scopul legii, iar respectarea acestor limite presupune respectarea principiului proporționalității, a echilibrului necesar între măsurile individuale și interesul public ocrotit, potrivit competenței legale a autorității publice, în speță, fiind vorba de interesul public al bunei funcționări a justiției.
În acest context, într-o speță similară instanța de contencios administrativ a validat teza în sensul existenței unei marje de apreciere a Consiliului din perspectiva stabilirii unui moment obiectiv de la care să opereze promovarea pe loc a candidaților admiși. Astfel, arătăm că prin sentința civilă nr. 219/2021 pronunțată de Curtea de Apel Galați, definitivă prin nerecurare, instanța a statuat că J...I prin dispoziția de promovare a reclamantei la o dată ulterioară a păstrat un echilibru între dezideratul gestionării resurselor din sistemul judiciar, astfel încât să se asigure o bună administrației a justiției si drepturile reclamantei".
Astfel, nelegalitatea sentinței recurate decurge și din faptul că instanța a reținut în mod eronat incidența prevederilor art. 2 alin. (1) litera n) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare, referitoare la excesul de putere. în acest sens, instanța de judecată nu poate cenzura actele administrative emise de autoritatea publică în exercitarea dreptului său de apreciere decât dacă actul a fost adoptat cu exces de putere. Or, nu aceasta este situația din prezentul dosar, de vreme ce secțiile din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii au competența exclusivă de a aprecia cu privire la necesitatea organizării unui concurs precum cel în discuție și a stabili numărul de locuri scoase la concurs, conform art. 43 -46 din Legea nr. 303/2004 și dispozițiilor cuprinse în Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a procurorilor în funcții de execuție.
Potrivit art. 4 alin. (3) din acest Regulament „La promovarea pe loc, locurile scoase la concurs se stabilesc la nivel național, corespunzător gradelor parchetelor ierarhic superioare pentru care se organizează concursul. Numărul de locuri scoase la concurs se stabilește cu consultarea prealabilă a ordonatorilor principali de credite".
În acest sens, contrar celor reținute de prima instanță, stabilirea numărului de locuri scoase la concursul de promovare pe loc se realizează cu consultarea prealabilă a ordonatorilor principali de credite deoarece orice loc ocupat în urma unui astfel de concurs implică plata unor drepturi salariaie mai mari persoanelor promovate, corespunzătoare gradului superior obținut, astfel că este absolut necesar a fi asigurate resursele financiare aferente noilor cheltuieli bugetare. Prin urmare, în analiza numărului de locuri ce pot fi scoase la concurs un aspect esențial îl reprezintă atât posibilitatea de finanțare a respectivelor posturi, cât și momentul de la care o astfel de finanțare este posibilă.
Secția pentru procurori a dispus, prin hotărâre, promovarea procurorilor declarați admiși în termen de 30 de zile de la data afișării rezultatelor finale ale concursului, iar stabilirea datei efective de la care această măsură urma să-și producă efectele, respectiv 01.01.2023 (începerea unui nou exercițiu financiar, cu alocarea sumelor corespunzătoare noilor cheltuieli), face parte din atribuțiile exclusive ale Secției pentru procurori în organizarea concursului, fără nicio condiționare temporală impusă de dispozițiile legale privitoare la promovarea pe loc a procurorilor. Or, atât timp cât Secția pentru procurori are atribuțiile exclusive de a aprecia cu privire la necesitatea organizării unui concurs de promovare și a numărului de locuri alocate acestuia, nu se poate susține în mod pertinent faptul că data de la care ar opera promovarea ar putea fi impusă printr-o dispoziție legală, căci Secției pentru procurori îi revine și sarcina de a se asigura că în bugetul Ministerului Public vor fi alocate fondurile bugetare necesare plății drepturilor salariale corespunzătoare noilor grade obținute de procurorii promovați.
Față de toate motivele invocate, din care rezultă că prima instanță a pronunțat hotărârea cu încălcarea și aplicarea în mod greșit a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 303/2004, ale art. 27 alin. (3) din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a procurorilor în funcții de execuție, precum și ale art. 2 alin. (1) lit. n din Legea nr. 554/2004, fiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., se solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și, rejudecând, respingerea ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată.
3.1. Recurentul-pârât Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj și-a întemeiat cererea de recurs pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solcitând casarea în tot a sentinței recurate, admiterea excepțiilor invocate și respingerea acțiunii introductive ca neîntemeiată.
Criticile dezvoltate în scris de recurent privesc soluția dată cererilor accesorii privind recalcularea indemnizației de maternitate prin raportare la o bază de calcul determinată ca medie a veniturilor brute lunare din ultimele 6 luni din cele 12 luni care se constituie stagiu de cotizare, astfel cum venitul brut a fost recunoscut conform petitului nr. 3 și la plata diferențelor salariale aferente, precum și referitoare la plata dobânzilor și a penalităților.
Apărările formulate în cauză
Deși părțile au fost legal citate, la dosarul cauzei nu au fost înregistrate întâmpinări.
Procedura de soluționare a recursului
În cauză, a fost parcursă procedura de regularizare a cererilor de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2) art. 471 ind.1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013. Prin rezoluția completului învestit cu soluționarea cauzei, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea dosarului de recurs la data de 2 octombrie 2024, în ședință publică, cu citarea părților.
II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra cererilor de recurs
Examinând sentința recurată prin prisma criticilor invocate prin cererile de recurs și a dispozițiilor legale incidente în materia supusă verificării, Înalta Curte constată următoarele:
Instanța de fond a reținut în fapt că reclamanții sunt procurorii la parchete din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalului Cluj și au participat la concursul de promovare pe loc în funcție de execuție a procurorilor organizat la data de 11.09.2022.
Urmare a acestui concurs reclamanții D, B, C au obținut gradul profesional corespunzător parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, iar reclamanții A, E, F gradul profesional corespunzător parchetului de pe lângă tribunal(f. 13,21-28 dosar inițial).
Validarea rezultatelor examenului s-a realizat prin hotărârea atacată emisă de Consiliul Superior al Magistraturii, care a constat că au fost respectate condițiile prevăzute de lege și de regulament cu privire la organizarea examenului. Validarea aceste rezultate a avut loc la data de 11.10.2022, dar data efectivă care a fost stabilită de către Consiliul Superior al Magistraturii ca dată a promovării nu a fost data de 11.10.2022, ci data de 1 ianuarie 2023.(f. 14-20 dosar initial )
Prin cererea de chemare în judecată reclamanții solicită anularea parțială a acestei hotărâri și stabilirea ca dată a promovării pe loc data de 11.10.2022 când au fost validate rezultatele examenului sus indicat.
Potrivit art. 47 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în forma aplicabilă examenului de promovare care a ocazionat litigiul de față, în termen de cel mult 30 de zile de la comunicarea rezultatelor, Secția pentru judecători sau, după caz, Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii dispune, prin hotărâre, promovarea judecătorilor și procurorilor declarați admiși.
De asemenea, potrivit art. 46 alin. (2) din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, procedura de desfășurare a concursului de promovare pe loc se stabilesc prin Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor, respectiv a procurorilor.
La data organizării examenului sus indicat, pentru procurori, regulamentul aplicabil era aprobat prin Hotărârea nr. 681/2019 adoptată de Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
Potrivit art. 27 alin. (1) din Hotărârea Secției pentru procurori a CSM nr. 681/2019 rezultatele finale se prezintă Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea validării.
Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii poate invalida, în tot sau în parte, concursul de promovare în cazurile în care constată că nu au fost respectate condițiile prevăzute de lege ori de regulament cu privire la organizarea concursului sau că există dovada săvârșirii unei fraude.
În termen de cel mult 30 de zile de la comunicarea rezultatelor finale, Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii dispune, prin hotărâre, promovarea procurorilor declarați admiși. Promovarea se realizează în ordinea mediilor obținute, în limita numărului de locuri scoase la concurs aferente gradului profesional și materiei pentru care s-a optat.
Instanța de fond a interpretat aceste dispoziții legale în sensul că hotărârea de validare ori, după caz, de invalidare a examenului trebuie adoptată de secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii (după caz, pentru judecători ori pentru procurori) în termen de 30 de zile de la data stabilirii rezultatelor finale ale concursului de promovare.
Această concluzie este corectă, rezultând în mod evident din normele juridice aplicabile.
În continuare însă, instanța de fond a reținut și că, în ipoteza validării rezultatelor examenului, promovarea candidaților declarați admiși nu poate fi stabilită de către Consiliul Superior al Magistraturii prin raportare la o altă dată decât data la care emite hotărârea de validare. Practic, instanța de fond a statuat că data validării, respectiv data de la care se dispune promovarea pe loc trebuie să coincidă, neputând fi decalate temporal.
Prin raportare la această dezlegare, s-a apreciat că decalarea celor două date și dispunerea promovării cu începere de la o altă dată decât cea la care s-a dispus validarea constituie un exces de putere, fiind de natură a prejudicia drepturile și interesele legitime ale reclamanților. În această privință, s-a apreciat că există o diferență între ipoteza promovării efective în funcții de execuție, când există necesitatea asigurării unui interval de timp în care magistratul promovat finalizează activitatea de la instanța/parchetul la care a activat până la acel moment, pentru a putea apoi începe activitatea la instanță la care a promovat efectiv, și cea a promovării pe loc, când nu ar subzista necesitatea luării unor măsuri organizatorice, rezultând de aici că promovarea ar putea fi dispusă imediat.
Această statuare este rezultatul greșitei interpretări și aplicări a dispozițiilor legii, fiind incidente dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., cu consecința casării sentinței recurate.
După cum rezultă din prevederile art. 47 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, respectiv ale art. 27 alin. (3) din Hotărârea Secției pentru procurori a CSM nr. 681/2019, în forma aplicabilă examenului de promovare care a ocazionat litigiul de față, în termen de cel mult 30 de zile de la comunicarea rezultatelor finale, Secția pentru judecători sau, după caz, Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii este obligată să valideze ori, după caz, să invalideze concursul de promovare. În cazul validării, Consiliul Superior al Magistraturii dispune prin hotărâre promovarea candidaților declarați admiși.
Contrar instanței de fond, din interpretarea normelor juridice amintite rezultă doar că validarea rezultatelor trebuie să aibă loc în termen de 30 de zile de la comunicarea rezultatelor finale, fără ca legea să impună ca data promovării să coincidă cu data validării și fără a impune un termen limită pentru producerea efectelor promovării.
În această privință, este eronată aprecierea potrivit căreia promovarea pe loc nu ar necesita măsuri organizatorice de punere în aplicare, având în vedere că, de la data promovării, procurorii promovați dobândesc gradul profesional superior, precum și drepturile salariale corespunzătoare acestora. Or, după cum rezultă și din circumstanțele concrete ale cauzei de față, acordarea concretă a acestor drepturi salariale presupune alocarea resurselor bugetare necesare în favoarea ordonatorului principal de credite, precum și, subsecvent, de către acesta către ordonatorii secundari și terțiari de credite. Prin natura lor, aceste operațiuni implică trecerea unui interval de timp rezonabil, care justifică în mod obiectiv și rațional stabilirea unei date distincte de cea a validării, ca reper temporal pentru promovare.
Fără temei a apreciat instanța de fond că această justificare putea fi reținută doar dacă în dispozitivul hotărârii de organizare a concursului de promovare pe loc a candidaților declarat admiși ar fi fost inclusă condiția asigurării resurselor bugetare necesare plății drepturilor salariale aferente gradului profesional superior ce va fi dobândit în urma participării la concurs. Nu este uzual și nici necesar (fără a intra în analiza chestiunii distincte dacă ar fi legalmente posibil, ceea ce este discutabil) ca hotărârea de organizare a examenului de promovare să fie adoptată sub condiție, o atare condiție fiind de altfel a pune sub semnul întrebării finalitatea întregului efort al candidaților, al comisiilor de examen ș.a.m.d., transferând întreaga procedură sub semnul unor posibile măsuri arbitrare și imprevizibile. Necesitatea obiectivă și rațională a asigurării fondurilor necesare plății drepturilor corespunzătoare gradului profesional superior dobândit prin promovare este asigurată prin faptul că legea nu impune un termen rigid pentru stabilirea datei de la care se dispune promovarea.
Trebuie observat că nu există nicio rațiune pentru a trata mai favorabil situația examenului de promovare pe loc față de cea a examenului de promovare în funcții de execuție, ambele tipuri de promovare fiind organizate pentru a da satisfacție deopotrivă interesului public, prin corecta dimensionare a resurselor umane în cadrul parchetelor de grad superior (acest interes fiind exprimat mai pregnant în cazul promovării efective, fără a fi absent în cadrul promovării pe loc) și celui (preponderent) privat, respectiv dreptului la carieră al magistraților respectivi. Or, legea nu prevede distincția pe care instanța de fond a adoptat-o cu privire la cele două tipuri de examene de promovare, adăugând astfel în mod nepermis la lege, contrar adagiului potrivit căruia acolo unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă (ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus).
Legea nu conferă însă un drept subiectiv și nici măcar o expectativă legitimă la o dată a promovării care să coincidă cu data validării ori să fie situată în interiorul termenului de 30 de zile de la data comunicării rezultatelor finale ale examenului, autoritatea publică competentă – în cauză, Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii – având un drept de apreciere cu privire la data promovării pe loc, pe care o poate fixa într-un interval de timp rezonabil prin raportare la data validării.
Nu poate fi primită teza reclamanților, adoptată de instanța de fond, potrivit căreia în lipsa interpretării reținute prin sentința recurată, s-ar putea ajunge la situații în care data promovării să poate fi stabilită oricând, chiar si după un interval considerabil de la data rezultatelor finale. După cum rezultă din cele ce preced, Consiliul Superior al Magistraturii dispune de un drept de apreciere cu privire la data promovării (pe loc ori efective), fiind în drept să stabilească un termen rezonabil pentru promovarea pe loc ori, după caz, cea efectivă.
În cauză, validarea a avut loc la data de 11.10.2022, iar data efectivă care a fost stabilită ca dată a promovării a fost 1 ianuarie 2023, data începerii unui nou exercițiu bugetar. Or, intervalul de timp menționat, de sub 3 luni, reprezintă un interval de timp rezonabil prin raportare la numărul mare de candidați declarați admiși (mult mai mare decât numărul de locuri propuse inițial a fi scoase la concurs de către ordonatorul principal de credite), nefiind așadar vorba despre un exces de putere, în sensul art. 2 alin. (1) lit. n din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
Ipoteza avută în vedere de instanța de fond, străină cauzei, a stabilirii unui termen foarte lung și lipsit de justificare rezonabilă pentru promovare ar putea fi cenzurată pe temeiul textului de lege amintit, însă nu aceasta este situația din speță.
III. Temeiul legal al soluției Înaltei Curți de Casație și Justiție
Ca urmare, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., al art. 20 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, va fi admis recursul, casată sentința recurată, urmând ca pe fond să fie respinsă în întregime acțiunea dedusă judecății, întrucât Hotărârea nr. 1337 adoptată la data de 11.10.2022 de Secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii este legală în ceea ce privește data cu care s-a hotărât promovarea pe loc. Din această soluție rezultă, în mod logic necesar, și netemeinicia capetelor subsecvente de cerere, cu caracter accesoriu.
Urmează a fi menținută sentința în ceea ce privește soluția pronunțată asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului de rândul 2, respinsă în mod legal de prima instanță, prin raportare la competența sa de emitere a ordinelor de salarizare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Admite recursurile declarate de pârâții Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public- Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj împotriva Sentinței civile nr. 397 din data de 15 septembrie 2023, pronunțată Curtea de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal.
Casează în parte sentința recurată și, rejudecând:
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții A, B, C, D, E și F, în contradictoriu cu pârâții Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, ca neîntemeiată.
Menține sentința în ceea ce privește soluția pronunțată asupra excepției procesuale.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 2 octombrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.