ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2262/2024
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2262/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Curții de Apel Suceava, sub nr. x/39/2023 și declinată ulterior la Curtea de Apel Cluj, reclamanta A a solicitat în contradictoriu cu pârâții Secția pentru Procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii București, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj și intimatul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării:
- anularea în parte a Hotărârii nr. x adoptate la data de 11.10.2022 de Secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, în ceea ce privește data cu care s-a hotărât promovarea pe loc a persoanelor menționate în Anexa 3 la nota direcției de specialitate în ceea ce o privește și, subsecvent:
- obligarea pârâtului Secția pentru Procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii București (de rândul 1) la emiterea unei noi hotărâri prin care să se hotărască promovarea sa pe loc, începând cu data validării rezultatelor finale ale concursului de promovare pe loc în funcții de execuție a procurorilor organizat la data de 11.09.2022, adică începând cu data de 11.10.2022;
(3) - obligarea pârâților Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție București și Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj (de rândul 2 și 3) la recalcularea și plata diferențelor salariale existente între drepturile salariale efectiv plătite reclamantei începând cu data de 11.10.2022 și până la recunoașterea drepturilor salariale, în acord cu gradul obținut în urma examenului de promovare, diferențe ce vor fi actualizate cu indicele de inflație și cu dobânda legală penalizatoare, calculate de la data exigibilității fiecărei obligații lunare de plată și până la data plății efective, în sensul recalculării și plății drepturilor salariale, respectiv obligarea la emiterea unor ordine de salarizare corespunzătoare.
Hotărârea instanței de fond
Prin Sentința nr. 419 din 27 septembrie 2023 Curtea de Apel Cluj - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, precum și cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A în contradictoriu cu pârâții Secția pentru Procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj și intimatul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Recursul exercitat în cauză
Împotriva sentinței a declarat recurs reclamanta A, solicitând casarea hotărârii, rejudecarea acțiunii și admiterea acesteia astfel cum a fost formulată .
În motivarea recursului s-a arătat că instanța de fond a reținut în mod nelegal că Hotărârea nr. x/11.10.2022 a Secției pentru Procurori a fost adoptată cu respectarea dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 303/2004 și ale art. 27 alin. (3) din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a procurorilor în functii de execuție, apreciind că termenul de 30 de zile se aplică doar pentru adoptarea actului administrativ de validare a rezultatelor concursului și, nicidecum, în sensul impunerii unui termen limită în interiorul căruia să se situeze data de la care promovarea urmează și produce efecte.
Recurenta a criticat această interpretare și a invocat practica judiciară dintr-o speță similară (sentința civilă nr. 397/2023 a Curții de Apel Cluj), solicitând instanței de recurs să țină cont de motivarea respectivei hotărâri la soluționarea prezentei cauze. S-a apreciat, totodată, că interpretarea dată de instanța de fond deschide posibilitatea arbitrariului și a excesului de putere, ducând în plus la discriminare față de colegii care au formulat o cerere de chemare în judecată identică, dar la o altă dată.
Apărările formulate de intimați
Intimații-pârâți Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj și Secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii au depus întâmpinare, solicitând, în esență, respingerea recursului formulat și menținerea ca legală a hotărârii primei instanțe.
Considerentele Înaltei Curți asupra recursului
Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele :
Demersul judiciar inițiat de recurenta-reclamantă din prezenta cauză vizează, în principal, anularea în parte a Hotărârii nr. x/11.10.2022 Secției pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, aceasta apreciind că promovarea sa pe loc în funcția de execuție trebuia dispusă, conform dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 303/2004, începând cu data validării rezultatelor finale ale concursului de promovare pe loc în funcții de execuție a procurorilor organizat la data de 11.09.2022, adică începând cu data de 11.10.2022, iar nu începând cu data de 1.01.2023 cum s-a dispus prin hotărârea contestată.
Fiind învestită cu recursul declarat împotriva soluției de respingere a acțiunii formulate, instanța de control judiciar reține că recurenta-reclamantă a criticat interpretarea dată dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 303/2004 și art. 27 alin. (3) din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a procurorilor în funcție de execuție, aprobat prin Hotărârea nr. 681/2019 a Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
În acord cu cele cele reținute de prima instanță, Înalta Curte constată că potrivit dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 303/2004 (în vigoare la data emiterii actului administrativ atacat) ”În termen de cel mult 30 de zile de la comunicarea rezultatelor, Secția pentru judecitori sau, după caz, Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii dispune, prin hotărâre, promovarea judecătorilor și procurorilor declarați admiși”, dispoziții similare regăsindu-se și în cuprinsul art. 27 alin. (3) din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a procurorilor în funcții de execuție, conform căruia ”în termen de cel mult 30 de zile de la comunicarea rezultatelor finale, Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii dispune, prin hotărâre, promovarea procurorilor declarați admiși".
Prevederile legale anterior menționate se interpretează în sensul că termenul de 30 de zile de la comunicarea rezultatelor finale ale concursului de promovare vizează adoptarea de către Secția pentru procurori a hotărârii prin care se dispune măsura referitoare la promovarea procurorilor, ca ultimă etapă a concursului de promovare, în raport de rezultatele finale obținute de aceștia, în limita locurilor scoase la concursul organizat în acest scop, fără ca legea să impună ca data promovării să coincidă cu data validării și fără a impune un termen limită pentru producerea efectelor promovării.
În cazul recurentei-reclamante, rezultatele finale ale concursului de promovare au fost publicate pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii și Institutului Național al Magistraturii, conform art. 25 alin. (2) din Regulament, la data de 28.09.2022, iar hotărârea contestată, prin care Secția pentru procurori a dispus promovarea pe loc a procurorilor în urma validării rezultatelor finale ale concursului, a fost adoptată la data de 11.10.2022.
Înalta Curte nu poate primi susținerile recurentei și constată că termenul de 30 de zile de la comunicarea rezultatelor finale a fost instituit de legiuitor doar pentru adoptarea actului administrativ de validare a rezultatelor concursului și dispunerii măsurii promovării și nicidecum în sensul impunerii unui termen limită în interiorul căruia să se situeze data de la care promovarea urma să-și producă efectele. Legea nu conferă, așadar, un drept subiectiv și nici măcar o expectativă legitimă la o dată a promovării care să coincidă cu data validării, ori să fie situată în interiorul termenului de 30 de zile de la data comunicării rezultatelor finale ale examenului, autoritatea publică competentă - în cauză, Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii - având un drept de apreciere cu privire la data promovării pe loc, pe care o poate fixa într-un interval de timp rezonabil prin raportare la data validării.
De asemenea, nu se poate vorbi nici despre exces de putere al autorității publice pârâte, aceasta având competența exclusivă de a aprecia cu privire la necesitatea organizării unui concurs de promovare, de a stabili numărul de locuri scoase la concurs, după consultarea prealabilă a ordonatorilor principali de credite, fiind obligatorie asigurarea resurselor financiare aferente noilor cheltuieli bugetare.
Este evident că promovarea pe loc necesita măsuri organizatorice de punere în aplicare, având în vedere faptul că de la data promovării, procurorii promovați dobândesc gradul profesional superior, precum și drepturile salariale corespunzătoare acestora. Or, acordarea concretă a acestor drepturi salariale presupune alocarea resurselor bugetare necesare în favoarea ordonatorului principal de credite, precum și, subsecvent, de către acesta către ordonatorii secundari și terțiari de credite. Prin natura lor, aceste operațiuni implică trecerea unui interval de timp rezonabil, care justifică în mod obiectiv și rațional stabilirea unei date distincte de cea a validării, ca reper temporal pentru promovare.
În cauză, validarea rezultatelor finale ale concursului a avut loc la data de 11.10.2022, iar data efectivă a promovării a fost stabilită pentru 1.01.2023, data începerii unui nou exercițiu bugetar. Or, acest interval de timp, de sub 3 luni, reprezintă un interval de timp rezonabil prin raportare la numărul mare de candidați declarați admiși (mai mare decât numărul de locuri propuse inițial a fi scoase la concurs de către ordonatorul principal de credite), neputând fi reținut un exces de putere al autorității pârâte, în sensul art. 2 alin. (1) lit. n din Legea nr. 554/2004.
Nu în ultimul rând, Înalta Curte reține caracterul nefondat și al argumentului vizând necesitatea unificării practicii judiciare în sensul soluției dispuse prin sentința civilă nr. 397/15.09.2023 pronunțată de Curtea de Apel Cluj - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal în dosarul nr.y/39/2023, această soluție nefiind una definitivă. În mod similar, în privința pretinsei „discriminări produse prin hotărâri judecătorești”, prezintă relevanță statuările din cuprinsul Deciziei nr. 2 din data de 19.01.2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, conform cărora „în fiecare litigiu, reclamantul va trebui să probeze legalitatea și temeinicia cererii sale, ce nu se poate baza pe invocarea discriminării sau a egalității de tratament în raport cu alte soluții, ci pe argumente de interpretare și aplicare corectă a legii.”
Pentru considerentele expuse, constatând că sentința primei instanțe, de validare a actului administrativ contestat, nu este afectată de nelegalitate și nu poate fi reformată prin prisma cazului de casare invocat, în temeiul dispozițiilor art. 496 C. proc. civ. Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul formulat de reclamanta A împotriva Sentinței nr. 419 din 27 septembrie 2023 a Curții de Apel Cluj - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 18 aprilie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.