ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3612/2024

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, la data de 22.03.2023, reclamanta A SRL a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Antreprenoriatului si Turismului (MAT), solicitând instanței, ca prin hotărârea pe care o va pronunța, să se dispună, în temeiul art. 24 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, obligarea pârâtului la plata unei amenzi în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie/zi de întârziere, precum și la plata către reclamantă a unor penalități de 1000 lei/zi de întârziere în executarea sentinței civile nr.899/09.06.2021 pronunțate de Curtea de Apel București-secția a IX-a în dosarul nr.x/2/2021, cu începere din data de 27.12.2022 până la data executării sentinței.

La cererea reclamantei, prin încheierea de ședință din 05.04.2023 a fost introdus în cauză, în calitate de pârât, conducătorul MAT, dl B.

Prin Sentința civilă nr. 982 din 31 mai 2023, Curtea de Apel București – Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului B și a respins acțiunea introdusă împotriva acestui pârât.

A admis în parte acțiunea introdusă împotriva pârâtului MAT și a obligat pârâtul la plata unei amenzi în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie/ zi de întârziere în executarea sentinței civile nr.899/09.06.2021 pronunțate de Curtea de Apel București-secția a IX-a în dosarul nr.x/2/2021, care se face venit la bugetul de stat, cu începere de la data comunicării hotărârii privind stabilirea amenzii, precum și la plata către reclamantă a unei penalități de 1.000 lei / zi de întârziere în executarea sentinței civile nr.899/09.06.2021 pronunțate de Curtea de Apel București-secția a IX-a în dosarul nr.x/2/2021, pentru un termen maximum de 3 luni, cu începere de la data comunicării hotărârii de acordare a penalităților.

De asemenea, a respins cererea de obligare a pârâtului Ministerul Antreprenoriatului și Turismului la plata amenzii și a penalităților pentru perioada anterioară momentului comunicării hotărârii.

Împotriva Sentinței civile nr. 982 din 31 mai 2023 pronunțate de Curtea de Apel București – Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal a promovat recurs pârâtul, restructurat în 2023 și numit în prezent Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) solicitând admiterea recursului și respingerea cererii de chemare în judecată.

Invocând motivul de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., pârâtul susține că sentința a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material incidente în cauză deoarece instanța de fond a omis să ia în considerare apărarea formulată explicit prin întâmpinare, respectiv faptul că și-a îndeplinit toate obligațiile legale pentru executarea sentinței civile nr. 899/09.06.2021 pronunțată de Curtea de Apel București, înaintând în temeiul art. 12 alin. (5) din HG nr. 421/2018, raportul de audit și documentele aferente dosarului de finanțare către Comisia de Film din România, entitate independentă, neaflată în subordinea MEAT.

De asemenea, invocă modificările legislative aduse de OUG nr. 39/2023 care înființează Oficiul de Film și Investiții Culturale, instituție care alături de Ministerul Culturii este responsabilă de finanțare. Susține că aceste modificări legislative justifică întârzierea în executarea hotărârii judecătorești, fapt acceptat în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (cauza Immobiliare Saffi vs. Italia).

Intimata-pârâtă A SRL a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului deoarece toate argumentele invocate prin cererea de recurs au fost formulate și în fața instanței de fond, care le-a respins întemeiat.

5.1 În ședința publică de la termenul de judecată din 14 mai 2024, Înalta Curte a dispus citarea în cauză, în calitate de recurenți-pârâți, față de modificările legislative ce au intervenit prin apariția O.U.G. nr. 39/2023 privind înființarea Oficiului de Film și Investiții Culturale, modificări ce au stat la baza Procesului-verbal de predare-primire din data de 02 octombrie 2023, încheiat între Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, pe de o parte, și Ministerul Culturii și Oficiul de Film și Investiții Culturale, pe de altă parte, a Ministerului Culturii și Oficiului de Film și Investiții Culturale.

La termenul de judecată din data de 25.06.2024 a fost scos din cauză intimatul-pârât B deoarece soluția dispusă față de acesta nu a fost recurată.

În consecință, recursul se va judeca în limitele următorului cadru procesual: pe de-o parte Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT), Ministerul Culturii (MC) și Oficiul de Film și Investiții Culturale (OFIC) în calitate de recurenți și, pe de altă parte, A SRL, în calitate de intimată-reclamantă.

5.2 Recurenții-pârâți Ministerul Culturii și Oficiul de Film și Investiții Culturale au depus întâmpinare la cererea formulată de reclamanta A, solicitând admiterea recursului exercitat de MEAT și respingerea acțiunii ca inadmisibilă.

Se arată că procedură de gestionare a schemei de ajutor de stat pentru sprijinirea culturii și producției de film reglementată de OUG nr. 39/2023, exclude culpa conducătorului autorității pârâte, ceea ce înseamnă că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 24 din Legea nr. 554/2004.

Înalta Curte califică inadmisibilitatea ca o apărare pe fondul pricinii, în susținerea recursului formulat de MEAT, urmând să o ia în considerare la judecat recursului.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursurilor

Examinând sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului și cu dispozițiile legale incidente în cauză, prin prisma criticilor formulate și a apărărilor din întâmpinare, Înalta Curte constată că recursul formulat de recurenții-pârâți Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Ministerul Culturii și Oficiul de Film și Investiții Culturale este nefondat, urmând a fi respins, în considerarea argumentelor arătate în continuare.

Potrivit art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., casarea unei hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.

În esență, toți cei trei recurenți invocă încălcarea de către prima instanță a dispozițiilor art. 24 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 deoarece nici MAT (în prezent MEAT) și nici conducătorul acestui minister nu se află în culpă pentru neexecutarea sentinței civile definitive nr. 899/09.06.2021 pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul nr. x/2/2021, în condițiile în care, anterior modificărilor legislative incidente în materia ajutorului de stat pentru producția de film aduse de OUG nr. 39/2023, MEAT și-a îndeplinit obligațiile legale privind executarea, iar ulterior intrării în vigoare a OUG nr. 39/2023, MEAT nu mai are astfel de obligații.

În ce privește apărarea referitoare la conducătorul MEAT (ministrul), Înalta Curte o înlătură ca lipsită de relevanță în condițiile în care prima instanță a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a dlui B, iar sentința nu a fost recurată sub acest aspect.

În ce privește culpa MEAT în neexecutarea sentinței amintite, Înalta Curte constată următoarele:

Cererea de plată formulată de intimata-reclamantă A SRL, care a stat la baza litigiului soluționat definitiv prin sentința civilă nr. 899/09.06.2021 a Curții de Apel București este din data de 30.04.2020, iar sentința a rămas definitivă la data de 25.11.2022. În tot acest interval de timp, HG nr. 421/2018 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice a stabilit obligații legate de schema de ajutor de stat exclusiv în sarcina MEAT. Doar ulterior, prin HG nr. 1250/2023, în vigoare din 15.12.2023, obligația de furnizare a schemei de ajutor a fost transferată la Ministerul Culturii (MC) iar administrator al schemei de ajutor de stat a devenit Oficiul de Film și Investiții Culturale (OFIC); în intervalul 25.05.-30.09.2023 HG nr. 421/2018 a fost suspendată prin OUG nr. 39/2023. În consecință, responsabilitatea executării pentru intervalul de timp relevant revenea exclusiv recurentului-pârât MEAT.

Buna administrare este o obligație de principiu a oricărei autorități publice și presupune desfășurarea activităților prevăzute de lege pentru realizarea atât a interesului general, cât și a drepturilor prevăzute de lege în beneficiul particularilor, cu un grad ridicat de profesionalism, în condiții de eficiență, eficacitate și economicitate a folosirii resurselor. Neexecutarea hotărârilor judecătorești definitive aduce atingere acestui principiu.

Împrejurarea că ulterior rămânerii definitive a sentinței civile nr. 899/09.06.2021 a Curții de Apel București au intervenit modificări legislative care modifică titularul obligației corelative dreptului pretins de intimata-reclamantă nu înlătură pentru trecut culpa recuretei.

Așa fiind, în temeiul art. 496 și 497 Cod de procedură civilă, raportate la art. 488 alin. (1) pct. 8 din același cod, Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE :

Respinge recursul formulat de recurenții-pârâți Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Ministerul Culturii și Oficiul de Film și Investiții Culturale împotriva Sentinței civile nr. 982 din 31 mai 2023 pronunțate de Curtea de Apel București – Secția a IX-a de Contencios Administrativ și Fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 C. proc. civ., astăzi, 25 iunie 2024.