ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 34/2024

După deliberare, asupra cauzei de față, reține următoarele:

I. Circumstanțele cauzei.

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Oradea, Secția de contencios administrativ și fiscal, în data de 11 iulie 2022, sub număr de dosar X/35/2022, reclamanta minoră A, prin reprezentant legal B în contradictoriu cu pârâții Ministerul Educației și Inspectoratul Școlar Județean Bihor, a solicitat instanței, ca prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună anularea prevederilor art. 6 alin. (1) și art. 7 alin. (1) din Ordinul Ministrului Educației nr. 3445/2022, obligarea pârâtelor să permită minorei născută după data de 31.12.2022 să fie înscrisă în grupa pregătitoare și să permită evaluarea psihosomatică a minorei în vederea înscrierii acesteia în clasa pregătitoare, obligarea pârâtei să modifice prevederile legale contestate în sensul permiterii minorei să fie înscrisă în grupa pregătitoare și evaluată psihosomatic și să publice în M.Of. anularea prevederilor legale.

2.Hotărârea pronunțată în primă instanță:

Curtea de Apel Oradea, Secția de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 195/CA/2022 din 28 septembrie 2022, a respins, ca nefondată, acțiunea formulată de reclamanta minoră A, prin reprezentant legal B, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Educației și Inspectoratul Școlar Județean Bihor.

3.Cererea de recurs:

La data de 1 noiembrie 2022 a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, sub nr.X/35/2022, recursul formulat de recurenta-reclamantă A prin reprezentant legal B împotriva sentinței menționată anterior.

Recurenta-reclamantă, prin reprezentant legal, a invocat dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând, în temeiul art. 497 C. proc. civ., casarea în tot a hotărârii atacate și, în rejudecare, admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.

Susține recurenta că, prin hotărârea atacată, instanța de fond a respins actiunea, reținând că Ordinul Ministerului Educației 3445/2022 a fost emis în concordanță cu dispozitiile art. 29 alin. (2) din Legea nr.1/2011, iar interpretarea acestor texte de lege duce fără echivoc la concluzia că pot fi înscriși în clasa pregătitoare doar copiii care au împlinit vârsta de 6 ani până la începerea anului școlar existent, fiind prevăzut cu titlu de excepție posibilitatea înscrierii în clasa pregătitoare a copiilor care împlinesc vârsta de 6 ani până la sfârșitul anului calendaristic, cu condiția ca dezvoltarea acestora psihosomatică să fie corespunzătoare.

Astfel, instanța de fond a dat o interpretarea greșită a legii, o interpretare neconformă sensului real al textului și nu a avut în vedere, în ansamblul lor, dispozitiile Legii nr.1/2011.

Totodată, a realizat o aplicarea greșită a legii prin raportare la situația de fapt reținută, starea de fapt a fost greșit calificată, comparativ cu exigențele normei de drept.

De asemenea, instanța de fond nu a avut în vedere dispozitiile legale invocate reținând că există o încălcare a principiului interesului minorului, bazat pe aceeași motivare.

Consideră recurenta că instanța de fond, în mod nelegal, a reținut că dispozitiile Ordinului 3445/2022 sunt în concordanță cu dispozitiile Legii 1/2011 în condițiile în care aceste prevederi a căror anulare a solicitat-o respectiv dispozițiile art. 6 alin. (1) si art. 7 alin. (1) din ordin sunt în discrepanță cu dispozitiile legii învățământului nr. 1/2011, a principiilor reglementate în Constituția României, a dispozițiilor OUG 137/2000 privind discriminarea și Legea 272/2004 privind drepturile copilului, texte legale pe care instanța de fond nu le-a avut în vedere, nu le-a analizat si le-a dat o altă interpretare.

În cauză au fost formulate întâmpinări la recurs de către pârâții Ministerul Educației și Inspectoratul Școlar Județean Bihor.

Prin notele de ședință s-a solicitat, pe cale de excepție, nulitatea recursului iar pe fond a solicitat, respingerea recursului ca nefondat.

La rândul său, recurenta-reclamantă A prin reprezentant legal B a depus răspuns la întâmpinare.

La data de 10 ianuarie 2024, Înalta Curte a respins excepția nulității recursului invocate pe cale de excepție în întâmpinare de către că intimatul-pârât Ministerul Educației, constatând că motivele de recurs se încadrează în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Examinând sentința recurată, prin prisma criticilor formulate și prin raportare la actele și lucrările dosarului și la dispozițiile legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul declarat este nefondat pentru considerentele ce urmează să fie expuse.

Potrivit dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., casarea unor hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material. Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greșită a legii materiale, nu și a legii procesuale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii atunci când instanța a recurs la textele de lege aplicabile speței dar, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omițând unele condiții pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greșit.

În cauza de față aceste motive nu sunt incidente, soluția primei instanțe fiind expresia interpretării și aplicării corecte a prevederilor legale în raport cu starea de fapt reținută în cauză, pârâta reiterând aspecte prezentate în fața primei instanțe, sub formă de critici de nelegalitate, pe care Înalta Curte le apreciază ca fiind nefondate, urmând să le analizeze în mod unitar și să le răspundă prin argumente comune în raport de finalitatea concretă a acestora.

În speță, prin cererea dedusă judecății, se constată că reclamanta A, prin reprezentant legal B, a cerut să se constate, că reclamanta minoră a urmat toate grupele la nivelul grădiniței și are recomandare de la cadrele didactice de la grădiniță pentru înscrierea în clasa pregătitoare, fiind totodată evaluată de două ori psihosomatic și psihologic având inteligență superioară conform vârstei de 6 ani.

În atare condiții, a solicitat instanței, ca prin hotărârea ce se va pronunța, să dispună anularea prevederilor art. 6 alin. (1) și art. 7 alin. (1) din Ordinul Ministrului Educației nr. 3445/2022 și obligarea acestora din urmă să permită minorei născută după data de 31.12.2022 să fie înscrisă în grupa pregătitoare și să permită evaluarea psihosomatică a minorei în vederea înscrierii acesteia în clasa pregătitoare, obligarea pârâtei să modifice prevederile legale contestate în sensul permiterii minorei să fie înscrisă în grupa pregătitoare și evaluată psihosomatic și să publice în M.Of. anularea prevederilor legale, cu cheltuieli de judecată.

Analizând pretenția dedusă în concret judecății, se reține că reclamanta este născută în data de 14.02.2017, astfel că la finalul anului 2022 nu va avea împlinită vârsta de 6 ani, motiv pentru care nu i s-a permis înscrierea în clasa pregătitoare, deși a urmat și finalizat anterior ciclul preșcolar la grădiniță.

Astfel, prin Ordinul Ministrului Educației nr. 3445/2022 s-a dispus, la art. 6 alin. (1) că „Părinții ai căror copii împlinesc în anul curent vârsta de 6 ani în perioada 1 septembrie - 31 decembrie inclusiv pot să își înscrie copiii în învățământul primar, în clasa pregătitoare, dacă nivelul lor de dezvoltare este corespunzător”.

De asemenea, art. 7 alin. (1) din același act normativ statuează că: Evaluarea dezvoltării copiilor, menționată la art. 6 alin. (1) se efectuează de către centrele județene de resurse și asistență educațională/Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională doar în situația copiilor care nu au frecventat grădinița sau care s-au întors din străinătate, în perioada prevăzută de Calendarul înscrierii în învățământul primar.

Din actele și lucrările dosarului, reiese că ordinul a cărui anulare se cere nu derogă de la prevederile actului normativ de forță juridică superioară, ordinul fiind emis în temeiul și în vederea executării în concret a legii.

Prevederile art. 29 din Legea nr. 1/2011- legea educației naționale, cu modificările și completările ulterioare, legea organică care reglementează sectorul bugetar-educația, sunt preluate în OME nr. 3445/2022 în Anexa nr. 1 la art. 5 și art. 6 Anularea acestor art.e din OME 3445/2022 înseamnă anularea prevederilor unei legi organice, ceea ce este inadmisibil.

Or, judecătorul fondului, a avut în vedere că, în concordanță cu soluția legislativă cuprinsă la art. 29 din Legea nr. 1/2011 și preluată în dispozițiile din ordinul a cărui anulare parțială se cere, art. 23 din Legea nr. 1/2011 prevede în mod expres, la alin. (1) lit. a că educația preșcolară are loc între vârstele de 3 si 6 ani, ceea ce implică faptul că educația școlară începe cel mai devreme la vârsta de 6 ani.

Așadar, fiind opțiunea legiuitorului să reglementeze o anumită vârstă, respectiv vârsta de 6 ani pentru începutul educației școlare a copiilor, iar această opțiune exprimată într-o lege organică nu poate fi cenzurată de instanțele de contencios administrativ care nu au competența de a se analiza legalitatea si temeinicia unor dispoziții cuprinse în legi în sens restrâns ci doar a celor cuprinse în acte administrative.

Potrivit art. 29 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare. "în clasa pregătitoare sunt înscriși copiii care au împlinit vârsta de 6 ani până la data începerii anului școlar. La solicitarea scrisă a părinților, a tutorilor sau a susținătorilor legali, pot fi înscriși în clasa pregătitoare și copiii care împlinesc vârsta de 6 ani până la sfârșitul anului calendaristic, dacă dezvoltarea lor psihosomatică este corespunzătoare. "

În sensul celor menționate sunt și prevederile art. 5 din Metodologia mai sus amintită, care stabilesc că "Părinții ai căror copii împlinesc în anul curent vârsta de 6 ani până la data de 31 august inclusiv au obligația de a înscrie copiii în învățământul primar în clasa pregătitoare. în conformitate cu prevederile legii și ale prezentei metodologii. "

Prin urmare, din textele mai sus invocate rezultă fără echivoc posibilitatea înscrierii în clasa pregătitoare a copiilor care împlinesc vârsta de 6 ani până la sfârșitul anului calendaristic, condiționând înmatricularea de îndeplinirea condițiilor privind dezvoltarea psihosomatică a acestora.

În acest context sunt nefondate motivele de recurs prin care se susține că normele juridice cuprinse în ordinal atacat ar fi nelegale în raport de alte dispoziții ale Legii nr. 1/2011, respectiv în raport de prevederile art. 2 11, art. 13 și art. 23 din actul normativ menționat, întrucât nicio normă juridică inclusă în textele de lege indicate nu rezultă că dreptul la educație al copiilor ar cuprinde obligația corelativă a statului de a le garanta accesul la clasa pregătitoare la o vârstă mai mică de 6 ani.

Cum bine a punctat judecătorul fondului este opțiunea legiuitorului să reglementeze o anumită vârstă, respectiv vârsta de 6 ani pentru începutul educației școlare a copiilor, iar această opțiune exprimată într-o lege organică nu poate fi cenzurată de instanțele de contencios administrativ care nu au competența de a se analiza legalitatea și temeinicia unor dispoziții cuprinse în legi în sens restrâns ci doar a celor cuprinse în acte administrative.

Același drept de opțiune al legiuitorului determină inexistența unei discriminări pe criteriu de vârstă așa cum susține recurenta-reclamanta, atât timp cât nu există nicio prevedere legală care să consacre dreptul copiilor de a începe educația școlară la o vârstă mai mică de 6 ani.

Nu se poate pune în discuție discriminarea pe criteriu de vârstă, întrucât la stabilirea vârstei de 6 ani, astfel cum a fost determinată prin actele mai sus menționate, nu s-a avut în vedere un criteriu aleatoriu, ci în urma consultării cu alte organe de specialitate specifice, care pot să evalueze o medie și niciodată nu se vor putea avea în vedere, pentru stabilirea unui act normativ niște extreme.

Pe de altă parte, referitor la chestiunea ocrotirii interesului superior al minorului este de precizat că tocmai în virtutea acestui principiu au fost stabilite, cu concursul specialiștilor, norme care prevăd limite de vârstă corespunzătoare dezvoltării psihosomatice a copiilor pentru diferite categorii de vârstă.

Conchizând, Înalta Curte reține că sunt nefondate toate criticile de nelegalitate formulate de recurenta reclamantă, subsumate motivului de recurs prevăzut de art. 488 pct.8 C. proc. civ.

Pentru considerentele expuse, constatând caracterul nefondat al criticilor de nelegalitate în temeiul art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat recurenta-reclamanta A prin reprezentant legal B, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul formulat de recurenta-reclamanta A prin reprezentant legal B împotriva Sentinței nr. 195/CA/2022 din 28 septembrie 2022 a Curții de Apel Oradea – Secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, astăzi, 10 ianuarie 2024.