ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 03.03.2022

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1281/2022

HOTĂRÂRE
03.03.2022
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1281/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)

Ședința publică din data de 3 martie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Oradea, secția a II a civilă, de contencios administrativ și fiscal, la data de 31 octombrie 2018, reclamantul A. - prin reprezentant legal B. în contradictoriu cu pârâții Inspectoratul Școlar Județean Bihor, Centrul Școlar de Educație Incluzivă Orizont Oradea și Centrul Școlar de Educație Incluzivă Tileagd, a solicitat admiterea în totalitate a contestației sale, cu consecința constatării abuzurilor și a relelor tratamente aplicate copiilor în general și în special împotriva minorului cu handicap grav A., la C. și ulterior la D. în perioada 15.03.2017 până în prezent, raportat la aspectele sesizate de el în plângeri și în petitul acțiunii și sancționarea celor vinovați odată cu prezentarea rapoartelor/concluziilor cu privire la plângerile lor.

În cauză a formulat cerere de intervenție accesorie, în interesul reclamantului, Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilități, organizație neguvemamentală dedicată apărării și promovării drepturilor copiilor cu dizabilități, în baza art. 63, C. proc. civ., prin care a înțeles să susțină poziția procesuală a domnului B..

Prin sentința nr. 159/CA/2019 din 31 octombrie 2019, Curtea de Apel Oradea, secția a II- a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată de reclamantul A. prin reprezentant legal B. în contradictoriu cu pârâții Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Inspectoratul Școlar Județean Bihor, Centrul Școlar de Educație Incluzivă Orizont, Centrul Școlar de Educație Incluzivă Tileagd, a respins cererea de intervenienție accesorie formulată de intervenientul Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilități.

Împotriva sentinței a declarat recurs reclamantul A. prin reprezentant legal B. prin care recurentul a invocat formal faptul că sentința recurată este nelegală pentru că s-au încălcat și aplicat greșit normele de drept material - Ordinul MSP și MEC nr. 520/2007 și OMECTS nr. 3462/2012.

2.1. Înalta Curte urmează a analiza, cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., în condițiile art. 489 alin. (2) raportat la art. 499 C. proc. civ., excepția nulității recursului.

Astfel, instanța de control judiciar constată că recursul nu îndeplinește cerințele de formă prevăzute de dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.

Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., "Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înțelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.

În acest sens, este de subliniat faptul că prin dispozițiile art. 489 C. proc. civ. se sancționează cu nulitatea nemotivarea recursului, înțeleasă atât în contextul în care cererea de exercitare a căii de atac nu cuprinde nicio critică la adresa hotărârii atacate (ipoteza prevăzută la alin. (1) al articolului menționat) dar și în situația în care motivele expuse în cererea de recurs nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 (ipoteza prevăzută la alin. (2) al articolului).

Înalta Curte are în vedere faptul că noțiunea de motivare a recursului trebuie înțeleasă pornind de la trăsăturile specifice ale acestei căi de atac și continuând, apoi, cu faptul că motivele de casare sunt expres și limitativ prevăzute la art. 488 alin. (1) punctele1-8 C. proc. civ.

Reglementând calea de atac a recursului, legiuitorul prevede, fără echivoc, că scopul acestei căi extraordinare de atac este acela de a supune instanței de control judiciar competente examinarea conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Prin urmare, recursul nu reprezintă o cale de atac devolutivă, nefiind menit a corecta eventualele greșeli de apreciere a situației de fapt deduse judecății ori de valorificare a probatoriului administrat în cauză, instanța de recurs fiind competentă a verifica exclusiv încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material sau procesual, într-una sau mai multe din ipotezele limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Suplimentar celor arătate anterior, se impune a fi precizat faptul că obligația de motivare a recursului presupune concretizarea criticilor recurentului în raport de soluția instanței de fond, astfel că motivarea imprecisă sau generală atrage sancțiunea nulității recursului, în condițiile prevăzute de art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Raportat cu cele reținute, Înalta Curte constată că, cererea de exercitare a căii de atac nu cuprinde o dezvoltare concretă a ipotezelor avute în vedere de legiuitor pentru reglementarea acestor motive de casare.

Recursul nu reprezintă o cale de atac devolutivă, nefiind menit a corecta eventualele greșeli de apreciere a situației de fapt deduse judecății ori de valorificare a probatoriului administrat în cauză, instanța de control judiciar fiind competentă a verifica exclusiv încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material sau procesual, într-una sau mai multe din ipotezele limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

O astfel de abordare nu satisface exigențele art. 486 C. proc. civ., astfel că devin aplicabile dispozițiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Pentru considerentele arătate, Înalta Curte, în temeiul art. 486 alin. (3) și art. 489 alin. (2) C. proc. civ., urmează a constata nulitatea recursului.

Constată nulitatea recursului declarat de reclamantul A. prin reprezentant legal B. împotriva sentinței nr. 159/CA/2019 din 31 octombrie 2019 a Curții de Apel Oradea, secția a II- a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 martie 2022.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2022-11-10
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5314/2022
Ședința publică din data de 10 noiembrie 2022 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul acțiunii deduse judecății Prin acțiunea înregistrată la data de 09 iuli
ÎCCJ 2024-01-10
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 34/2024
După deliberare, asupra cauzei de față, reține următoarele: I. Circumstanțele cauzei. 1. Cererea de chemare în judecată Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Oradea, Secția de contencios administrativ și fiscal, în data de 11 i
ÎCCJ 2023-01-19
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 229/2023
Ședința publică din data de 19 ianuarie 2023 Asupra recursului de față; Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei. I.1. Prin decizia nr. 24/CA din data de 19 ianuarie 2022, pronunțată în
ÎCCJ 2022-12-07
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5878/2022
pârâții Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării prin Colegiul Director al CNCD și Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilităti, ca neîntemeiată. 3. Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței civilă nr. 3
ÎCCJ 2022-06-30
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3836/2022
Ședința publică din data de 30 iunie 2022 Asupra recursului de față, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I Circumstanțele cauzei 1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Timi
Sursă