ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3109/2024

Obiectul acțiunii deduse judecății 1.1 Cererea de chemare în judecată Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București reclamanta S.C. A SRL, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Sănătății și SC B SRL, a solicitat instanței ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să se dispună: - anularea Deciziei de clasare a cererii de emitere a autorizației de funcționare farmacie nr 46994/09.01.2018, comunicată la data de 18.01.2018, emisă de pârâta Ministerul Sănătății, - obligarea Ministerului Sănătății, Direcția Farmaceutică și Dispozitive Medicale la eliberarea unei autorizații de funcționare pentru deschiderea de către reclamantă a unei farmacii comunitare în orașul Oraș Budești, jud. Călărași, - anularea autorizație de funcționare nr. x din 30.09.2009 emisă de Ministerul Sănătății Publice în favoarea pârâtei SC B SRL. 1.

Soluția instanței de fond Curtea de Apel București-Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin Încheierea din 10 iulie 2019, a respins excepțiile lipsei de interes, inadmisibilității și tardivității capătului trei de cerere. Prin sentința nr. 248 din 22 iulie 2020 Curtea de Apel București-Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta, SC A SRL, în contradictoriu cu pârâții, Ministerul Sănătății și SC B SRL, a dispus anularea măsurii de clasare a cererii reclamantei de eliberare a autorizației de funcționare farmacie, comunicată prin adresa nr.46994/09.01.2018, a obligat pârâtul Ministerul Sănătății să reanalizeze cererea reclamantei privind eliberarea autorizației de funcționare pentru deschiderea unei farmacii comunitare conform Legii nr.266/2008, respingând în rest acțiunea. 1.

Calea de atac exercitată Împotriva Încheierii din data de 10 iulie 2019 și a Sentinței nr.248 din 22 iulie 2020 pronunțate de Curtea de Apel București– Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, recurenta-reclamantă SC B SRL a declarat recurs, iar recurentul-pârât Ministerul Sănătății a formulat recurs incident. Prin decizia nr. 4326 din data de 30.09.2022 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal s-a admis excepția inadmisibilității recursului incident formulat de recurentul-pârât Ministerul Sănătății, invocată din oficiu și s-a respins recursul incident declarat de recurentul-pârât Ministerul Sănătății împotriva Încheierii din data de 10 iulie 2019 și a Sentinței nr.248 din 22 iulie 2020 pronunțate de Curtea de Apel București– Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil. S-a respins recursul declarat de recurenta-pârâtă S.C. B S.R.L. împotriva Încheierii din data de 10 iulie 2019 și a Sentinței nr.248 din 22 iulie 2020 pronunțate de Curtea de Apel București– Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. 2. Cererea de îndreptare a erorii materiale. La data de 29.07.2023, reclamanta S.C. A S.R.L. a formulat o cerere de îndreptare a erorii materiale strecurate în cuprinsul dispozitivului sentinței civile nr. 248/22.07.2020, pronunțate în dosarul nr. x/2/2018, în sensul punerii acestuia din urmă în acord cu minuta redactată de judecător în momentul deliberării. Concret, reclamanta a arătat că instanța a omis să insereze în dispozitiv întreaga soluție consemnată de judecător în cuprinsul minutei întocmite la data de 22.07.2020, respectiv următoarea propoziție: „Dispune anularea Autorizației de funcționare nr. x din 30.09.2009 emisă de Ministerul Sănătății.”. În drept, au fost invocate dispozițiile art. 442 C. proc. civ. 3. Soluția instanței de fond. Prin Încheierea din Camera de Consiliu din data de 22 septembrie 2023 a Curții de Apel București - Secția a VIII a Contencios administrativ și fiscal s-a admis cererea de îndreptare a erorii materiale din cuprinsul dispozitivului sentinței civile nr. 248/22.07.2020. S-a îndreptat dispozitivul sentinței civile nr. 248/22.07.2020, în sensul că aceasta are următorul conținut: „Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta, SC A SRL, cu sediul procesual ales la S.C.A. C, situat în București, str. (...) nr.(...), (...), camera (...), Sector 1, în contradictoriu cu pârâții, Ministerul Sănătății, cu sediul în București, str. (...) nr.(...), Sector 1 și SC B SRL, cu sediul procesual ales la S.C.A. C, situat în București, str. (...) nr.(...), ap.(...), Sector

Dispune anularea Autorizației de funcționare nr. x din 30.09.2009 emisă de Ministerul Sănătății. Dispune anularea măsurii de clasare a cererii reclamantei de eliberare a autorizației de funcționare farmacie, comunicată prin adresa nr.46994/09.01.2018. Obligă pârâtul Ministerul Sănătății să reanalizeze cererea reclamantei privind eliberarea autorizației de funcționare pentru deschiderea unei farmacii comunitare conform Legii nr.266/2008. Respinge în rest acțiunea. Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea pentru exercitarea căii de atac se va depune la sediul Curții de Apel București. Pronunțată azi, 22.07.2020. Soluția se va pune la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.” 4. Cererile de recurs. Împotriva Încheierii din Camera de Consiliu din data de 22 septembrie 2023 au formulat recursuri recurenții - pârâți Ministerul Sănătății și SC B SRL. 4.1. Prin recursul întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ. recurenta – pârâtă B S.R.L. a solicitat casarea încheierii recurate și respingerea cererii de îndreptare a erorii materiale. Din perspectiva dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. a fost criticată soluția primei instanțe față de încălcarea principiului egalității părților, argumentată de neluarea în considerare a argumentelor susținute în întâmpinarea formulată. Curtea de apel nu a examinat criticile dezvoltate în cuprinsul întâmpinării fiind astfel încălcat și dreptul la apărare prevăzut de art. 13 C. proc. civ. Raportat la cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., s-a arătat că cererea de îndreptare a erorii materiale este inadmisibilă, remedierea unei eventuale omisiuni, cum este cea reclamată, putând face obiectul unei cereri de completare a dispozitivului sau au unor căi de atac. Or, în speță nu se pune în discuție aspectul unei simple greșeli, problema disputată reprezentând o chestiune de fond pentru care reclamanta are la dispoziție căile de atac, potrivit reglementărilor în vigoare. Totodată, s-a invocat principiul securității raporturilor juridice, posibilitatea îndreptării erorilor materiale fără limită de timp fiind justificată tocmai datorită efectelor reduse pe care o astfel de operațiune o are asupra dispozitivului hotărârii. 4.2. Recurentul – pârât Ministerul Sănătății a formulat, de asemenea, recurs întemeiat pe cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ. S-a arătat că pe calea procedurii îndreptării erorilor materiale nu pot fi remediate erori de judecată, oricât de evidente ar fi acestea. Or, în speță, pe cea îndreptării s-a solicitat corectarea unui aspect de fond al raportului juridic dedus judecății și completarea unei hotărâri judecătorești rămase definitive prin decizia nr. 4326/30.09.2022 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal S-a arătat că reclamanta a uzat de toate căile pentru modificarea dispozitivului sentinței, inclusiv de cererea de completare, acestea fiind respinse, fiind decăzută din termenul de 15 zile prevăzut de art. 444 alin. (1) C. proc. civ. S-a solicitat admiterea recursului și, în rejudecare, anularea Încheierii din data de 22.09.2023 pronunțate de Curtea de Apel București - Secția a VIII a Contencios administrativ și fiscal. 5. Apărările formulate în cauză. Intimata – reclamantă A SRL a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate, apreciind că cererea de îndreptare a erorii materiale se încadrează în dispozițiile art. 442 C. proc. civ., respectiv în noțiunea „orice alte erori materiale”.

Soluția instanței de recurs Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursurile declarate de pârâți sunt nefondate, iar dată fiind similitudinea criticilor formulate, acestora li se va răspunde prin argumente comune: Înalta Curte este chemată să soluționeze un recurs formulat împotriva Încheierii din Camera de Consiliu prin care instanța de fond, în temeiul art. 442 -Îndreptarea hotărârii - C. proc. civ., a dispus îndreptarea dispozitivului sentinței civile nr. 248/22.07.2020 redat la pct. 1.2. al prezentei hotărâri prin inserarea următorului paragraf: „Dispune anularea Autorizației de funcționare nr. x din 30.09.2009 emisă de Ministerul Sănătății”. Astfel cum s-a arătat, cadrul procesual este stabilit de dispozițiile art. 442 C. proc. civ., potrivit cărora: „(1)Erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea și susținerile părților sau cele de calcul, precum și orice alte erori materiale cuprinse în hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu ori la cerere. (2)Instanța se pronunță prin încheiere dată în camera de consiliu. Părțile vor fi citate numai dacă instanța socotește că este necesar ca ele să dea anumite lămuriri”. Cu privire la motivele de recurs, având în vedere că pe calea recursului se invocă încălcarea de către prima instanță a unor norme de drept procedural prin intermediul cărora legiuitorul a instituit cadrul legal pentru îndreptarea erorilor materiale strecurate în cuprinsul unor hotărâri judecătorești, Înalta Curte apreciază că motivele invocate se încadrează în cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., potrivit cărora: „prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității” și nu ale art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., care vizează încălcarea unor norme de drept material. Analizând astfel încheierea recurată, Înalta Curte reține că dispozițiile legale privesc o procedură desfășurată în camera de consiliu, limitată la conținutul concret al actelor din dosar, citarea pârților, precum și formularea de întâmpinări fiind lăsată la latitudinea instanței. Față de aceste considerente, criticile recurenților – pârâți, și în special ale SC B SRL, cu privire la încălcarea dreptului la apărare sunt nefondate, problema depășirii limitelor învestirii și ale procedurii prevăzute de art. 442 C. proc. civ. urmând a fi analizată în cele ce urmează. Reține Înalta Curte că în jurisprudența Curții Constituționale, respectiv în decizia nr. 304/2019 în examinarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 442 alin. (1) C. proc. civ., sub aspectul pretinsei neclarități a normei care utilizează noțiunea de „erori materiale", s-a constatat că aceasta nu poate fi reținută. Curtea a observat că în hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului din 22 noiembrie 1995, 24 mai 2007, 12 februarie 2008 și 21 octombrie 2013, pronunțate în cauzele S.W. împotriva Regatului Unit, paragraful 36, D. și M.-P. împotriva României, paragrafele 36 și 37, K. împotriva Ciprului, paragraful 141, și Del Rio Prada împotriva Spaniei, paragrafele 92 și 93, s-a reținut că formularea legilor nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustiv, numeroase legi folosind, prin forța lucrurilor, formule mai mult sau mai puțin vagi, a căror interpretare și aplicare depind de practică. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept, există un element inevitabil de interpretare judiciară. Deși certitudinea este extrem de dezirabilă, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă, or, legea trebuie să fie capabilă să se adapteze schimbărilor de situație. A reținut Curtea Constituțională, în aplicarea acestor considerente de principiu, că prevederile art. 442 alin. (1) C. proc. civ. sunt suficient de clare pentru ca destinatarii acestora să poată înțelege cuprinsul lor. Textul legal criticat este redactat cu suplețe, enumerând exemplificativ acele tipuri de erori care se încadrează în ipoteza normei. Astfel, erorile materiale vizează greșeli sau omisiuni cu privire la numele, calitatea și susținerile părților sau de calcul, precum și orice alte erori materiale, a căror corectare nu are influență asupra soluției pronunțate cu privire la litigiul dedus judecății. Înalta Curte constată, date fiind particularitățile speței, că soluția curții de apel nu se îndepărtează de la scopul edictării normei, care este în sensul că omiterea din dispozitivul hotărârii unei hotărâri judecătorești a unei dispoziții care se regăsește în minută, nu este de natură să atragă nulitatea hotărârii, ci poate fi îndreptată pe calea unei încheieri ulterioare, în temeiul art. 442 C. proc. civ., încadrându-se în conceptul de orice alte erori materiale. Potrivit dispozițiilor art. 401 C. proc. civ. „(1) După ce a fost luată hotărârea, se va întocmi de îndată o minută care va cuprinde soluția și în care se va arăta, când este cazul, opinia separată a judecătorilor aflați în minoritate”. Verificând minuta astfel întocmită, care reprezintă rezultatul deliberării, Înalta Curte observă că aceasta are exact conținutul invocat de către petentă și care a fost astfel îndreptat de către instanța de fond, în sensul că aceasta conține și următorul paragraf: „Dispune anularea Autorizației de funcționare nr. x din 30.09.2009 emisă de Ministerul Sănătății”. În speță, nu este vorba despre o contradicție între minută și dispozitiv, în sensul că soluția dispusă în minută, cu privire la un anumit capăt de cerere, ar fi diferită de soluția ce se regăsește în dispozitiv, cu privire la același capăt de cerere, într-o astfel de situație ipotetică, vătămarea produsă părții fiind evidentă, neputând fi înlăturată decât prin anularea hotărârii și rejudecarea cauzei. Înalta Curte observă că situația concretă vizează o eroare de dactilografiere, de transpunere a minutei în dispozitivul sentinței care a fost redactată ulterior. În plus, nu ne aflăm nici în prezenta unei omisiuni a instanței de a se pronunța asupra unui capăt de cerere, observându-se că prin considerentele sentinței, care au făcut și obiectul analizei Înaltei Curți de Casație și Justiție, ca instanță de recurs, în antepenultimul paragraf s-au menționat următoarele: „Așadar, Curtea constată că în cauză devin incidente prevederile art. 22 lit. e din Legea nr. 266/2008, forma în vigoare la acea dată, impunându-se anularea autorizației de funcționare în discuție, câtă vreme, activitatea farmaciei pentru care a fost emisă autorizația, a fost întreruptă pentru o perioadă de peste 180 de zile.” Situația din prezenta cauză este diferită de ipoteza contradicției între minută și dispozitiv, neconcordanța rezultând dintr-o simplă omisiune, care poate fi înlăturată prin refacerea dispozitivului în sensul minutei întocmite de către aceeași instanță de fond, înlăturarea vătămării produse părților putând fi efectuată pe calea îndreptării erorii materiale. În ceea ce privește critica privind încălcarea securității raportului juridic civil, Înalta Curte o va înlătura, având in vedere considerentele mai sus expuse, din care rezultă că operațiunea de îndreptare a erorii materiale nu are nicio influență asupra soluției pronunțate de prima instanță, menținute de instanța de recurs, autoritatea de lucru judecat resfângându-se conform dipsozițiilor art. 430 alin. (2) C. proc. civ. și asupra considerentelor decizorii. Ca atare, critica referitoare la greșita aplicare a prevederilor art. 442 C. proc. civ. este nefondată, iar încheierea atacată este legală, fiind dată cu corecta interpretare și aplicare a normelor de drept incidente circumstanțelor de fapt reținute în cauză, motivele invocate prin cererile de recurs nefiind în măsură să conducă la reformarea acesteia. 6.Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Pentru considerentele expuse, nefiind identificate motive de casare a sentinței prin prisma dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct.5 și 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursurile ca nefondate. PENTRU ACESTE MOTIVE,