ÎCCJ, Decizia nr. 72/2025

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Medgidia, la data de 27 septembrie 2022, sub nr. x/256/2022, reclamantele A și B au solicitat instanței obligarea pârâtelor Comisia Locală de Aplicare a Legii nr. 18/1991 Deleni și Comisia Județeană de Aplicare a Legii 18/1991 Constanța să dispună reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului arabil în suprafață de 17 ha, situat în extravilanul sat (...), comuna Deleni, județ Constanța, reprezentând diferența de la suprafață de 50 ha pe care au primit-o în proprietate până la suprafața de 67 ha ce figurează în registrele Arhivei Naționale pe numele autorului C – expropriat; reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului arabil de 5 ha, nedeclarat de bunici, dovedit cu înscrisuri OCPI Constanța; reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului intravilan din sat (...), comuna Deleni, județ Constanța, terenul pe care a fost imobilul casă de locuit și anexele gospodărești ale bunicilor paterni și care figurează în registrele Arhivei Naționale.

Prin Sentința nr. 490 din data de 4 aprilie 2023 pronunțată în dosarul nr. x/256/2022, Judecătoria Medgidia a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamantele A și B, a obligat pârâta Comisia Locală de Aplicare a Legii nr. 18/1991 Deleni la soluționarea, în conformitate cu prevederile Legii nr. 18/1991 și ale Legii nr. 165/2013, a cererilor de reconstituire nr. 57 din data de 19 septembrie 2005, nr. 133 din data de 23 noiembrie 2005 și nr. 194 din data de 30 noiembrie 2005, prin care reclamantele A și B au formulat cereri de reconstituire după autorul C, precum și la înaintarea propunerilor către pârâta Comisia Județeană de Aplicare a Legii nr. 18/1991 Constanța.

A obligat pârâta Comisia Județeană de Aplicare a Legii nr. 18/1991 Constanța să emită o hotărâre prin care să soluționeze propunerile pârâtei Comisia Locală de Aplicare a Legii nr. 18/1991 Deleni, cu privire la cererile formulate de reclamante.

Prin Decizia civilă nr. 988 din data de 26 septembrie 2023 pronunțată în dosarul nr. x/256/2022, Tribunalul Constanța, Secția I civilă a admis apelul formulat de pârâta Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Constanța împotriva sentinței civile nr. 490 din data de 4 aprilie 2023 pronunțate de Judecătoria Medgidia, a schimbat în tot sentința civilă apelată în sensul că a admis excepția autorității de lucru judecat, a respins cererile de obligarea a pârâtelor la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului de 17 ha reprezentând diferența până la suprafața de 50 ha și la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului intravilan din satul (...), comuna Deleni, județul Constanta, pentru existența autorității de lucru judecat și a respins cererea de obligare a pârâtelor la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului de 5 ha ca nefondată.

Prin Decizia civilă nr. 23C din data de 21 februarie 2024, pronunțată în dosarul nr. x/256/2022, Curtea de Apel Constanța, Secția I Civilă a admis excepția inadmisibilității și a respins, ca inadmisibil, recursul formulat de reclamantele A și B împotriva Deciziei civile nr. 988 din data de 26 septembrie 2023, pronunțate de Tribunalul Constanta, Secția I civilă.

Decizia recurată

Prin Decizia nr. 2327 din 29 octombrie 2024 Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția I Civilă a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantele A și B împotriva Deciziei civile nr. 23C din 21 februarie 2024, pronunțate de Curtea de Apel Constanța, Secția I Civilă.

În motivare, instanța a reținut incidența art. 483 alin. (l) C. proc. civ., care prevede că hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului, precum și a art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., care stipulează că sunt hotărâri definitive hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul pricinii.

Instanța a făcut aplicarea acestor texte de lege și a constatat că recursul de față este exercitat împotriva Deciziei nr. 23C din data de 21 februarie 2024 a Curții de Apel Constanța, Secția I civilă, hotărâre definitivă, prin care a fost respins ca inadmisibil recursul declarat de reclamantele A și B împotriva deciziei civile nr. 988 din data de 26 septembrie 2023, pronunțate de Tribunalul Constanța, Secția I civilă, reținând, în raport cu dispozițiile legale evocate, că decizia recurată, fiind o hotărâre judecătorească definitivă, pronunțată în calea de atac a recursului, nu poate face obiectul verificării judiciare a unui nou recurs.

Recursul

Împotriva acestei decizii, reclamantele A și B au declarat recurs.

În motivarea căii de atac, s-a arătat că sunt incidente motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1, 3, 4, 5, 6, 7 și 8 C. proc. civ.

Au susținut că hotărârile pronunțate sunt greșite, acesta fiind și motivul pentru care au promovat toate căile de atac, așadar instanțele ar trebui să le îndrepte și nu să le respingă ca inadmisibile.

Instanțele de fond nu au soluționat legal procesele, pentru că nu au existat complete specializate în fond funciar, cum prevede Legea nr. 247/2005.

II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători

Ca o chestiune prealabilă, Înalta Curte reține că în cauză recurentele au depus o cerere de renunțare la judecata cererii de recurs; având în vedere că instanța urmează a se pronunța asupra excepției inadmisibilității căii extraordinare de atac, pe care o va admite cu motivarea ce se va detalia în cele ce urmează, nu va mai avea în vedere cererea de renunțare la judecata recursului, care este subsecventă excepției invocate din oficiu.

Analizând excepția inadmisibilității recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. „Sunt hotărâri definitive hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul pricinii.”, iar art. 483 alin. (1) din același act normativ prevede că „Hotărârile date în apel, cele date fără drept de apel precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului”.

În speță, prin Decizia nr. 2327 din 29 octombrie 2024, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția I Civilă în dosarul nr. x/256/2022, a fost respins, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantele A și B împotriva Deciziei nr. 23C din 21 februarie 2024, pronunțate de Curtea de Apel Constanța, Secția I Civilă.

Înalta Curte reține, din interpretarea sistematică a dispozițiilor legale menționate, că decizia pronunțată în soluționarea unui recurs este o hotărâre definitivă; ca urmare, împotriva acestei din urmă hotărâri judecătorești nu poate fi exercitată o altă cale de atac a recursului.

Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege.

Așa fiind, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.

Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii, cu respectarea acesteia.

În consecință, pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

D E C I D E:

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentele A și B împotriva Deciziei nr. 2327 din 29 octombrie 2024 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția I Civilă în dosarul nr. x/256/2022.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12 mai 2025.