ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2301/2024

Deliberând asupra recursurilor, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:

Pârâtul Spitalul J a formulat cerere de chemare în garanție a Casei de Asigurări de Sănătate Botoșani, prin reprezentant legal - Director General K, motivat de faptul că, în ipoteza în care va cădea în pretenții, să fie obligată să despăgubească Spitalul J cu suma care face obiectul cererii de chemare în judecată pendinte.

Prin sentința civilă nr. 227 din data de 13 martie 2024 Tribunalul Botoșani – Secția I civilă a respins excepția nulității cererii invocată de pârâtul Spitalul J prin întâmpinare.

A admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanți, fiind obligat pârâtul la calcularea și plata sporului pentru fiecare reclamant, reglementat de Legea nr. 56/2020 și a Ordinului nr. 1070/2020 în procent de 10% pentru perioada 07.04.2020 - 30.04.2020 și 20% pentru perioada 01.05.2020 - 14.08.2020, raportat la intervalul de timp lucrat de fiecare reclamant în parte, sume actualizate cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului și până la data plății efective și la plata dobânzii legale penalizatoare, calculată de la data scadenței obligației de plată aferentă fiecărei luni, până la plata efectivă a sporului.

A admis cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul Spitalul J în contradictoriu cu Casa de Asigurări de Sănătate Botoșani, care a fost obligată să pună la dispoziția pârâtului sumele necesare achitării drepturilor bănești solicitate de reclamanți.

3.1 La data de 18.07.2024 pârâtul Spitalul J a declarat recurs împotriva hotărârii din apel, prin care a solicitat casarea parțială a deciziei recurate, respectiv a căii de atac prevăzute greșit în dispozitivul hotărârii, pentru motivele de nelegalitate prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ.

În esență, a arătat că decizia pronunțată de instanța de apel încalcă regulile de procedură prevăzute de Codul muncii, respectiv prevederile art. 269-275, în materia conflictelor de muncă hotărârile instanței de fond fiind supuse numai apelului. Prin urmare, instanța de apel a fost în eroare când a dispus că decizia pronunțată poate fi atacată cu recurs.

3.2 Împotriva deciziei din apel a declarat recurs și chemata în garanție Casa de Asigurări de Sănătate Botoșani, solicitând modificarea în totalitate a hotărârii recurate și respingerea cererii de chemare în garanție, invocând motivul de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., susținând, în esență, că nu există un temei legal pentru finanțarea sporurilor solicitate prin cererea dedusă judecății din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a Civilă la 19 august 2024.

Prin întâmpinarea transmisă la 09 octombrie 2024, pârâtul Spitalul J a solicitat respingerea recursului declarat de către chemata în garanție, întrucât au fost reiterate argumentele din cererea de apel, precizând totodată că hotărârea atacată este supusă numai apelului, obiectul dosarului fiind specific materiei conflictelor de muncă.

Intimata-reclamantă Uniunea Sindicală Județeană I, prin întâmpinarea înregistrată la 15 octombrie 2024, a solicitat menținerea deciziei atacate ca fiind temeinică și legală.

Prin rezoluția din 5 noiembrie 2024 a fost stabilit, pentru soluționarea recursurilor, termen de judecată la 10 decembrie 2024 cu citarea părților în ședință publică.

Analizând recursurile în conformitate cu dispozițiile art. 499 C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de casare, Înalta Curte va examina cu prioritate, potrivit art. 494 C. proc. civ., raportat la art. 482 și la art. 248 alin. (1) din același cod, excepția inadmisibilității căilor extraordinare de atac, reținând următoarele:

Obiectul litigiului îl reprezintă obligarea pârâtului la plata sporului reglementat de Legea nr. 56/2020 și de Ordinul nr. 1070/2020 în procent de 10% pentru perioada 21 martie 2020 – 30 aprilie 2020 și de 20% pentru perioada 01 mai 2020 – 14 august 2020, pentru personalul care își desfășoară activitatea în Secția ATI Pediatrie a Spitalului J, sume actualizate cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului și până la data plății efective, drepturi salariale datorate în baza contractului individual de muncă, astfel că, în conformitate cu art. 231 C. muncii, litigiul are natura unui conflict de muncă.

Recursul are ca obiect decizia nr. 640 din 18 iunie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Suceava - Secția I Civilă, fiind incidente prevederile art. 483 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora, nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în conflictele de muncă (...).

Dispozițiile legale anterior evocate coroborate cu cele ale art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ. impun concluzia că, din moment ce legiuitorul nu a prevăzut calea de atac a recursului împotriva hotărârilor prin care a fost soluționată în apel categoria de litigii căreia i se circumscrie prezenta cauză, decizia recurată era definitivă de la data pronunțării, nefiind supusă căii extraordinare de atac a recursului, cum greșit s-a menționat în dispozitivul său.

Înalta Curte amintește că recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală ar fi de natură să încalce principiul legalității căilor de atac reglementat de art. 457 alin. (1) C. proc. civ., precum și principiului securității raporturilor juridice, conform căruia o hotărâre definitivă nu mai poate forma obiectul controlului de legalitate, în afara căilor extraordinare de atac expres și limitativ prevăzute de lege.

Legalitatea căilor de atac are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Legea fundamentală arătând că mijloacele procesuale prin care a fost atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii.

Respectarea principiului legalității este impusă și de exigențele art. 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, concretizând una dintre garanțiile unui proces echitabil.

Prin urmare, în considerarea obiectului cererii de chemare în judecată, respectiv a materiei conflictelor de muncă, Înalta Curte reține că decizia recurată are caracter definitiv de la pronunțarea sa și nu este susceptibilă a fi atacată cu recurs, acesta fiind suprimat în temeiul art. 483 alin. (2) C. proc. civ.

Pentru aceste considerente, în baza dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca inadmisibile recursurile declarate de pârâtul Spitalul J și de chemata în garanție Casa de Asigurări de Sănătate Botoșani împotriva deciziei nr. 640 din 18 iunie 2024 pronunțate de Curtea de Apel Suceava - Secția I Civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca inadmisibile recursurile declarate de pârâtul Spitalul J și de chemata în garanție Casa de Asigurări de Sănătate Botoșani împotriva deciziei nr. 640 din 18 iunie 2024 pronunțate de Curtea de Apel Suceava - Secția I Civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 10 decembrie 2024.