ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1582/2011

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele

cauzei

Prin cererea formulată la data de 18

septembrie 2009, reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor

Securității a solicitat instanței să constate calitatea pârâtului C.N. de

lucrător al Securității.

și de drept care au stat la baza formulării cererii

În motivarea cererii,

reclamantul a arătat că pârâtul, având gradul de locotenent major în cadrul

Inspectoratului Județean de Securitate Tulcea, serviciul 1, a propus trecerea într-o formă superioară de urmărire, asupra unei persoane semnalată că

„efectuează diferite comentarii cu conținut tendențios privind politica

promovată de partidul și statul nostru în domeniul artei și culturii”. S-a mai

arătat că scopul declarat al urmăririi era acela de a stabili „comentariile

politice ale celui în cauză, anturajul său, poziția în anturaj, reacțiile

persoanelor din anturaj față de comentariile politice ale suspectului”, „dacă

audiază și colportează știrile transmise la posturile de radio ce emit dușmănos

la adresa țării noastre”, etc.

S-a mai susținut că

pentru realizarea acestor obiective pârâtul a propus măsuri

informativ-operative cum ar fi: dirijarea rețelei informative, identificarea

legăturilor urmăritului, identificarea persoanei care îi dactilografiază lucrările

pentru recrutarea acesteia, cooperarea cu organele de miliție pentru a nu-i

aproba procurarea unei mașini de scris, ulterior fiind instituite și măsuri de

interceptare a corespondenței și instalarea de mijloace tehnice pentru

interceptarea convorbirilor și a discuțiilor interioare prin intermediul

telefonului.

În drept, acțiunea a

fost întemeiată pe dispozițiile art. 1 alin. (7), art. 2 lit. a), art. 8 lit. a),

art. 11 alin. (1) din O.U.G. nr. 24/2008 aprobată cu modificări prin Legea nr. 293/2008,

coroborate cu art. 27 alin. (1) și alin. (5) și art. 35 alin. (5) lit. a) din

Regulamentul de organizare și funcționare a C.N.S.A.S.

formulate de pârâtul C.N.

Prin întâmpinarea

formulată pârâtul a solicitat respingerea acțiunii, arătând că și-a desfășurat

activitatea ca ofițer operativ în cadrul Departamentului Securității Statului,

a cărui sarcină era să apere unitatea, integritatea, independența și

suveranitatea statului român, iar activitățile de supraveghere și urmărire

informativă se realizau în conformitate cu legea.

instanței de fond

Prin Sentința civilă nr.

1656 din 13 aprilie 2010, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamantul Consiliul

Național pentru Studierea Arhivelor Securității, în contradictoriu cu pârâtul C.N.

și a constatat calitatea pârâtului de lucrător al Securității.

și de drept care au stat la baza formării convingerii primei instanțe

5.1. Pentru a

pronunța această soluție, prima instanță a reținut că pârâtul, în calitate de

ofițer operativ în cadrul Inspectoratului Județean de Securitate Tulcea a

întreprins măsurile operative dispuse prin planul de măsuri întocmit în cazul

numitului R.G., profesor de limba româna.

5.2. Măsurile au

constat în dirijarea unor informatori pe lângă persoana respectivă, în scopul

de a stabili convingerile intime ale acestuia sub aspect politic și eventuala

obiectivare a acestora în lucrări cu caracter literar (filele 35-38 din dosar).

Aceste măsuri au fost puse în aplicare, așa cum reiese din notele informative

depuse de reclamant la dosar, precum și din adresa olografa, semnată de pârât

și depusă la fila 52 din dosar.

5.3. S-a mai reținut

că în aceeași calitate, pârâtul a propus recrutarea unei persoane, în calitate

de informator pentru „a asigura o cunoaștere și stăpânire a situației

operative” din mediul cadrelor sanitare din comuna Nalbant.

5.4. A concluzionat

prima instanță în sensul că, activitatea pârâtului corespunde definiției

prevăzute de art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, întrucât a îngrădit dreptul

la viață privată, precum și cel la libertatea de exprimare și la libertatea

opiniilor, neputând fi reținute apărările pârâtului, fondate pe atribuțiile de

serviciu și rolul D.S.S. în apărarea siguranței naționale, întrucât

activitățile desfășurate au avut scopul de a cunoaște și a controla

convingerile intime de natură politică ale persoanelor, tară nicio legătură cu

vreo amenințare concretă la adresa suveranității statului român.

de pârâtul C.N.

Motivele de recurs

s-au întemeiat pe dispozițiile art. 304

1

C. proc. civ.

Recurentul consideră

că în mod eronat prima instanță nu a reținut că apărările sale au fost fondate

pe atribuțiile de serviciu și rolul D.S.S. în apărarea siguranței naționale.

Recurentul arată că,

în calitate de simplu cetățean, nu-l interesa să controleze convingerile

secrete ale anumitor persoane, însă în calitatea sa de ofițer era obligat să

execute ordinele primite.

Mai mult, în urma

acțiunilor întreprinse, persoana în cauză nu a avut de suferit în niciun fel pe

plan profesional.

În mod eronat a

reținut instanța de fond că recurentul ar fi participat la o acțiune de

pătrundere secretă în domiciliul unei persoane din Tulcea „în scopul instalării

de mijloace tehnice, în vederea interceptării convorbirilor și a discuțiilor interioare

prin intermediul telefonului”.

Nu i se poate reproșa

recurentului nici că a propus recrutarea unei persoane ca informator, deoarece

situația nu are neapărat conotație politică.

II. Considerentele

instanței de recurs.

fondat pentru aspectele ce vor fi arătate în continuare.

1.1. Potrivit

dispozițiilor art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008 modificată și completată

„persoana, subiect al unui dosar din care rezultă că a fost urmărită de

Securitate, are dreptul, la cerere, să afle identitatea lucrătorilor

Securității și a colaboratorilor acesteia, care au contribuit cu informații la

completarea dosarului și poate solicita verificarea calității de lucrător al

Securități pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea

dosarului. Procedura este aceeași și pentru lucrătorii Securității identificați

în urma verificărilor din oficiu”.

1.2. Din analiza

dispozițiilor legale sus menționate, rezultă că acțiunea în constatare

prevăzută de art. 11 din O.U.G. nr. 24/2008 modificată și completată poate fi

formulată în scopul de a se constata calitatea de lucrător al Securității

pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului

persoanei care solicită verificarea sau din oficiu, pentru persoanele prevăzute

la art. 4 și 5 din ordonanță.

1.3. În speță,

numitul L.C. a solicitat verificarea recurentului-pârât.

Este obligatoriu, în

aceste condiții, ca recurentul să fi contribuit la instrumentarea dosarului

informativ al numitului L.C. în scopul constatării calității de lucrător al

Securității al recurentului.

1.4. Din actele

depuse la dosarul de fond, precum și din înscrisurile solicitate de instanța ce

soluționează recursul intimatului-reclamant, nu rezultă îndeplinirea

condițiilor deja expuse mai sus.

Din nota de

constatare emisă în temeiul art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008 modificată

și completată rezultă că recurentul a contribuit la instrumentarea dosarului

numiților R.G., I.G., P.V.R., B.E., I.N. și nicidecum la instrumentarea dosarului

persoanei care a cerut verificarea, L.C.

1.5. Față de acestea,

constatându-se întrunite motivele de recurs întemeiate pe dispozițiile art. 304

1

C. proc. civ., în baza art. 312 alin. (1) teza I C. proc. civ. și art. 20 alin.

(2) din Legea nr. 554/2004 modificată și completată, urmează să admită recursul

formulat, să se caseze sentința recurată și, pe fond, să se dispună respingerea

acțiunii în constatare formulată de Consiliul Național pentru Studierea

Arhivelor Securității.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul

declarat de C.N. împotriva Sentinței civile nr. 1656 din 13 aprilie 2010 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința

atacată și respinge acțiunea în constatare formulată de Consiliul Național

pentru Studierea Arhivelor Securități.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 17 martie 2011.