ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 441/2025
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 441/2025 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)
Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Petroșani la 27.05.2024, reclamanta A S.A. a chemat în judecată pârâta B S.A. – Sucursala București, solicitând instanței ca, prin hotărârea care o va pronunța, să oblige pârâta la plata către reclamantă a sumei de 6.769,09 lei, reprezentând debit principal și a penalităților de întârziere de 0,2% pe zi, începând cu data de 19.04.2024 și până la achitarea integrală a debitului, cu cheltuieli de judecată.
Prin sentința civilă nr. 6467/CC/2024 din 04.09.2024, Judecătoria Petroșani a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București.
Pentru a pronunța astfel, a evocat art. 1.028 alin. (2) și art. 107 alin. (1) C. proc. civ., conform cărora cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel, și, reținând că sediul pârâtei se află în circumscripția Judecătoriei Sectorului 1 București, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea acesteia.
Prin sentința civilă nr. 352/15.01.2025, Judecătoria Sectorului 1 București a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Petroșani; constatând existența unui conflict negativ de competență, a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea emiterii regulatorului de competență.
Pentru a hotărî astfel, a reținut că în cauză competența teritorială nu era una exclusivă, ci era dată de regula generală în materia competenței teritoriale, înscrisă în art. 107 alin. (1) și art. 115 C. proc. civ., conform căreia cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în circumscripția căreia își are sediul pârâtul, norma instituind o competență teritorială de ordine privată, conform art. 129 alin. (3) C. proc. civ.
Instanța a constatat, de asemenea, că excepția necompetenței teritoriale de ordine privată a fost invocată de către instanța inițial sesizată din oficiu, cu încălcarea dispozițiilor art. 130 alin. (3) C. proc. civ., precum și faptul că pârâta nu a depus întâmpinare, iar la primul termen la care a fost legal citată aceasta nu s-a prezentat.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a Civilă la 21.02.2025.
Analizând actele dosarului din perspectiva conflictului de competență ivit în soluționarea litigiului, Înalta Curte reține următoarele:
Instanța a fost învestită cu o cerere de valoare redusă, în care potrivit art. 1.028 alin. (2) C. proc. civ., determinarea competenței teritoriale se face potrivit regulilor dreptului comun.
Regula de drept comun în materia competenței teritoriale este înscrisă în art. 107 alin. (1) C. proc. civ., conform căruia „cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel”.
Astfel, în raport cu obiectul cererii, aceasta nu atrăgea incidența unor norme de competență teritorială exclusivă, iar în prezența unor reguli dispozitive, excepția necompetenței teritoriale relative poate fi invocată numai de pârât, în condițiile art. 130 alin. (3) C. proc. civ.; în absența acestei poziții procesuale, instanța nu se poate dezînvesti pentru acest motiv.
În procesul de față, pârâta nu a transmis formularul de răspuns, conform art. 1.030 alin. (4) C. proc. civ., și nu a invocat o atare excepție, determinând, prin atitudinea ei pasivă, consolidarea competenței primei instanțe sesizate.
Față de impedimentul legal ce opera cu privire la instanța învestită cu soluționarea cauzei, care nu era abilitată să invoce din oficiu necompetența de ordine privată, competența ratione personae vel loci s-a fixat în favoarea acesteia, iar orice altă instanță a devenit necompetentă.
Așa fiind, pentru rațiunile înfățișate, Înalta Curte, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., urmează a stabili competența de soluționarea a cauzei în favoarea Judecătoriei Petroșani.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Petroșani.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 februarie 2025.