ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 750/2025

I. Circumstanțele cauzei:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Brăila la data de 18.12.2023, sub nr. x/196/2023, reclamantul A, în contradictoriu cu pârâții B Limited și Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună obligarea acestora, în solidar, la plata sumei de 97.000 lei, reprezentând câștig realizat la data de 30.04.2023.

În motivarea în fapt a cererii, reclamantul a arătat că la data de 29.04.2023 s-a înregistrat pe platforma online de jocuri de noroc x.ro (aparținând pârâtei B Limited) cu adresa de email aferentă contului de joc x@yahoo.com. În acest sens, a susținut că la data de 30.04.2023 a alimentat contul cu suma de 15.000 lei, plata fiind efectuată din contul bancar aparținând numitei C (mama reclamantului), în baza procurii autentice depuse la fila 7 din dosarul declinat.

În continuare, a susținut reclamantul că la data de 30.04.2023 a autorizat plasarea unui pariu sportiv în valoare de 15.000 lei și a câștigat suma de 97.000 lei, însă pârâta B Limited i-a refuzat plata premiului întrucât ar fi încălcat prevederile art. 4.7 din termenii și condițiile generale. Astfel, a precizat că pârâta a refuzat să-i recunoască premiul în valoare de 97.000 lei, pe motiv că, cu încălcarea art. 4.7 din termenii și condițiile generale, contul de joc aparținând reclamantului a fost alimentat cu suma de 15.000 lei de către un terț.

În acest sens, s-a mai arătat că la data de 17.05.2023 pârâta B Limited a decis închiderea contului de joc al reclamantului și restituirea către acesta a sumei de 15.000 lei. A arătat că, deși s-a adresat pârâtului Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, acesta din urmă a concluzionat că reclamantul a încălcat termenii și condițiile prevăzute la art. 4.7.

În drept, cererea nu a fost motivată.

2.Hotărârile care au generat conflictul

2.1 Prin sentința nr.6654 din 7 octombrie 2024, Judecătoria Brăila a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată de pârâta, B Limited, prin întâmpinare, și a declinat competența teritorială de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 1 București.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Brăila a reținut că, potrivit art. 107 alin. (1) C. proc. civ, cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel. Având în vedere că pârâta, B Limited, își are sediul permanent în Mun. București, Bld. (...), sector 1, prin urmare, aceasta a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat soluționarea prezentei cauze în favoarea Judecătoriei Sector 1 București.

2.2. Prin sentința nr. 10580 din 2 decembrie 2024, Judecătoria Sectorului 1 București a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul, A, în contradictoriu cu pârâții, B Limited și Oficiul Național Pentru Jocuri De Noroc, în favoarea Judecătoriei Brăila; a constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecata și a trimis cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Sector 1 București a făcut aplicarea dispozițiilor art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. care prevede o competență teritorială alternativă, fiind o derogare de la regula generală instituită de art. 107 alin. (1) C. proc. civ. Astfel, în privința noțiunii de profesionist, instanța a făcut trimitere la dispozițiile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori, precum și la dispozițiile art. 3 alin. (2) și (3) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, iar în ceea ce privește noțiunea de consumator, instanța s-a raportat la dispozițiile art. 2 alin. (1) Legea nr. 193/2000.

Drept urmare, din analiza dispozițiilor mai sus menționate, instanța a constatat că, în prezenta cauză reclamantul are calitatea de consumator în sensul art. 2 alin. (1) din Legea 193/2000, iar pârâta B Limited are calitatea de profesionist, astfel că, în conformitate cu art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, aceasta a stabilit că instanța competentă teritorial să soluționeze cauza este cea de la domiciliul reclamantului.

II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la prezentul conflict negativ de competență

Analizând conflictul de competență, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) raportate la cele ale art. 133 pct. 2 C. proc. civ, Înalta Curte reține următoarele:

Înalta Curte reține că este sesizată cu un conflict negativ de competență care se circumscrie ipotezei prevăzute de art. 133 pct. 2 teza I din C. proc. civ, conflict ivit ca urmare a declinărilor reciproce între Judecătoria Brăila și Judecătoria Sectorului 1 București.

Obiectul demersului judiciar îl reprezintă cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Brăila, formulată de reclamantul, A, în contradictoriu cu pârâții, B Limited și Oficiul Național Pentru Jocuri De Noroc, având ca obiect pretenții.

Judecătoria Brăila și Judecătoria Sectorului 1 București și-au declinat reciproc competența teritorială de soluționare a cauzei, conflictul negativ de competență fiind generat de reținerile diferite ale celor două instanțe cu privire la dispozițiile legale aplicabile în speță, pentru stabilirea competenței teritoriale de soluționare a litigiului.

Astfel, Judecătoria Brăila a dat eficiență dispozițiilor art. 107 alin. (1) C. proc. civ, în timp ce Judecătoria Sectorului 1 București a reținut incidența prevederilor art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Regula generală în materia competenței teritoriale este instituită de art. 107 alin. (1) C. proc. civ., care prevede că: „cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.”

Potrivit dispozițiilor art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.: „în afară de instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, mai este competentă instanța domiciliului consumatorului, în cererile având ca obiect executarea, constatarea nulității absolute, anularea, rezoluțiunea, rezilierea sau denunțarea unilaterală a contractului încheiat cu un profesionist sau în cererile având ca obiect repararea pagubelor produse consumatorilor.”

Pentru toate acțiunile ce îi privesc pe consumatori, legiuitorul român a instituit o normă procedurală în favoarea consumatorilor, competența fiind determinată de lege și în funcție de domiciliul acestora.

Această normă vizează atât acțiunile care au ca obiect executarea, constatarea nulității absolute, anularea, rezoluțiunea, rezilierea sau denunțarea unilaterală a contractului încheiat cu un profesionist, cât și litigiile care privesc executarea contractului, indiferent de natura acestuia.

În speță, se constată că litigiul a fost inițiat de către un consumator împotriva unui profesionist, astfel cum aceste categorii sunt definite prin art. 2 pct. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor și art. 2 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori.

Prin „consumator” se înțelege orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociații, care acționează în scopuri din afara activității sale comerciale, industriale sau de producție, artizanale ori liberale, conform dispozițiilor art. 2 pct. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 21/1992.

De asemenea, în sensul Legii nr. 193/2000, prin „consumator” se înțelege orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociații, care, în temeiul unui contract care intră sub incidența legii, acționează în scopuri din afara activității sale comerciale, industriale sau de producție, artizanale ori liberale.

Conform dispozițiilor art. 2 din Legea nr. 193/2000, prin „profesionist” se înțelege orice persoană fizică sau juridică autorizată, care, în temeiul unui contract care intră sub incidența legii, acționează în cadrul activității sale comerciale, industriale sau de producție, artizanale ori liberale, precum și orice persoană care acționează în același scop în numele sau pe seama acesteia.

Definiția „profesionistului” se regăsește și în cuprinsul art. 8 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul Civil, potrivit cărora noțiunea de „profesionist”, prevăzută la art. 3 C. civ., include categoriile de comerciant, întreprinzător, operator economic, precum și orice alte persoane autorizate să desfășoare activități economice sau profesionale, astfel cum aceste noțiuni erau prevăzute de lege la data intrării în vigoare a Codului civil.

În cauza de față, pârâta, B Limited, este un profesionist, în sensul legii civile, care desfășoară activități de organizare și exploatare a jocurilor de noroc la distanță, activități reglementate de O.U.G. nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc și H.G. nr. 111/2016 pentru aprobarea normelor metodologice de punere în aplicare a O.U.G. nr. 77/2009.

Prin urmare, dat fiind faptul că izvorul raportului juridic dintre părți este reprezentat de pretențiile de natură financiară ce izvorăsc din contractele de joc încheiate de către reclamant cu ocazia participării sale pe platforma jocurilor de noroc, , deținută de pârâta, B Limited, în cadrul cărora reclamantul deține, fără dubiu, calitatea de consumator, iar pârâta pe cea de profesionist, obiectul prezentului litigiu se circumscrie ipotezelor avute în vedere de art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În raport cu aceste aspecte, pentru determinarea competenței de soluționare a pricinii, este aplicabilă norma înscrisă în art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., al cărei scop este acela de a proteja consumatorul, facilitându-i accesul la justiție printr-o dispoziție favorabilă, ceea ce îi conferă prerogativa de a alege între două sau mai multe instanțe competente.

Totodată, pentru toate cazurile în care legea stabilește o competență teritorială alternativă, dreptul de a alege între mai multe instanțe deopotrivă competente revine exclusiv reclamantului, în temeiul art. 116 C. proc. civ.

Cum în cauza dedusă judecății, în aplicarea art. 116 C. proc. civ. raportat la art. 113 alin. (1) pct. 8 din același cod, reclamantul a înțeles să introducă acțiunea la Judecătoria Brăila, ca instanță în a cărei circumscripție teritorială se află domiciliul acestuia, situat în Mun. Brăila, str. (...), jud. Brăila, drept urmare, acestei instanțe îi revine competența de a se pronunța asupra cererii de chemare în judecată.

Drept urmare, prevederile art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. rămân aplicabile și în această ipoteză, dată fiind natura raporturilor juridice dintre părți, reclamantul fiind consumator, în timp ce pârâta are calitatea de profesionist în cadrul contractelor de jocuri de noroc.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte constată că Judecătoria Brăila este instanța competentă teritorial să soluționeze cauza, urmând a dispune în acest sens, pe calea regulatorului de competență, conform art. 135 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brăila.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 25 martie 2025.