ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 832/2024

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București– secția a IX-a contencios administrativ și fiscal la data de 21 octombrie 2022, sub numărul de dosar x/2022, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, a solicitat să se dispună punerea în executare silită a dispozițiilor titlului executoriu constând în hotărârea civilă nr. 471/19.09.2019, rămasă definitivă la data pronunțării deciziei nr. 1255/02.03.2022 de către Înalta Curte de Casație și Justiție, aplicarea conducătorului instituției publice o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere urmare a nerespectării termenului de 30 de zile stabilit de dispozițiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 în vederea executării de bună voie a obligației, acordarea de penalități întârziere în cuantum de 1.000 de RON pe zi de întârziere până la data executării obligației prevăzute în titlul executoriu, în condițiile art. 906 din C. proc. civ., precum și obligarea debitorului la plata cheltuielilor de judecată. La data de 16 decembrie 2022, reclamanta a formulat cerere de introducere în cauză a conducătorului Oficiului Național pentru Jocuri de noroc, respectiv a d-lui B., cerere formulată în temeiul dispozițiilor art. 78 alin. (2) C. proc. civ.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 470 din 13 martie 2023, Curtea de Apel București – secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc și B., în calitate de președinte al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc și a obligat pârâta la executarea sentinței civile nr. 471/19.09.2019, pronunțată de Curtea de Apel București, rămasă definitivă prin decizia nr. 1255/2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, sub sancțiunea plății unei amenzi de către conducătorul autorității pârâte în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie, respectiv sub sancțiunea plății unor penalități în favoarea reclamantelor în cuantum de 1000 RON/zi de întârziere.

Recursul exercitat în cauză Împotriva sentinței civile nr. 470 din 13 martie 2023, pronunțată de Curtea de Apel București – secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs pârâtul Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și, în rejudecare, respingerea cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată, ca fiind netemeinică și nefondată.

Apărările formulate în cauză Intimata-reclamantă A. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat și menținerea sentinței atacate, ca fiind temeinică și legală.

Aspecte procesuale relevante în cauză La acest termen de judecată, recurentul-pârât Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc a depus Adresa nr. x/22.11.2023 potrivit căreia în ședința din data de 22 noiembrie 2023, Comitetul de Supraveghere a aprobat punerea în executare a titlului executoriu, astfel cum rezultă din sentința civilă nr. 471/19.09.2019, pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul nr. x/2019, rămasă definitivă prin decizia nr. 1255/02.03.2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. II. Soluția instanței de recurs Analizând sentința atacată prin prisma criticilor ce i-au fost aduse, a înscrisurilor depuse în dovedire în calea de atac a recursului, precum și raportat la prevederile legale incidente din materia supusă verificării, Înalta Curte va admite recursul declarat de pârâtul Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, în următoarele limite și pentru următoarele considerente: În cauză, reclamanta A., a învestit instanța de contencios administrativ și fiscal cu o cerere întemeiată pe dispozițiile art. 24 din Legea nr. 554/2004 prin care a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună obligarea pârâților la executarea sentinței civile nr. 471/19.09.2019, pronunțată de Curtea de Apel București, rămasă definitivă prin Decizia nr. 1255/2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, rezultă că în ședința din data de 22 noiembrie 2023, Comitetul de Supraveghere a aprobat punerea în executare a titlului executoriu, astfel cum rezultă din sentința civilă nr. 471/19.09.2019, pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul nr. x/2019, rămasă definitivă prin decizia nr. 1255/02.03.2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție . Înalta Curte va avea în vedere prevederile art. 29 din C. proc. civ., potrivit cărora acțiunea civilă este reprezentată de ansamblul mijloacelor procesuale prin care se asigură protecția judiciară a drepturilor și intereselor civile legal ocrotite, precum și cele ale art. 32 din același cod, care reglementează condițiile necesare pentru existența dreptului la acțiune, una dintre acestea fiind cea privind formularea unei pretenții. Așadar, unul dintre elementele acțiunii civile, este, alături de părți și cauză, obiectul acțiunii, respectiv pretenția concretă a reclamantului, condiție generală care vizează orice cerere în justiție și care se impune a fi îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluționării cauzei, atât la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, cât și la momentul exercitării și soluționării căilor de atac. În raport de aceste texte normative, Înalta Curte constată că obiectul cererii cu care reclamanta a învestit instanța de judecată îl constituie punerea în executare a titlului executoriu, astfel cum rezultă din sentința civilă nr. 471/19.09.2019, pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul nr. x/2019, rămasă definitivă prin decizia nr. 1255/02.03.2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în raport de prevederile art. 24 din Legea nr. 554/2004, obligație îndeplinită ca urmare a ședinței din data de 22 noiembrie 2023, în care Comitetul de Supraveghere a aprobat punerea în executare a titlului executoriu. În consecință, având în vedere că răspunderea reglementată prin dispozițiile art. 24 din Legea nr. 554/2004 funcționează ca un mijloc de constrângere pentru obținerea executării hotărârii, ca garanție a realizării dreptului de către subiectele de drept cărora le incumbă o anumită obligație, iar prin reglementare, caracter și scop, acestea presupun, cu necesitate, ipoteza neexecutării hotărârii judecătorești definitive până la momentul epuizării tuturor fazelor procesuale în litigiul ce urmărește sancționarea conducătorului autorității publice, se reține cererea de chemare în judecată fiind rămasă fără obiect. Pentru aceste considerente, în raport de dispozițiile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de pârâtul Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, va casa sentința recurată și, în rejudecare, va respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc și B., în calitate de președinte al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, ca rămasă fără obiect.