ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1061/2024

Ședința publică din data de 23 februarie 2024

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Oficiul Național Pentru Jocuri de Noroc - Comitetul de Supraveghere București, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună suspendarea executării Deciziei nr. 647/30.03.2023 emisă de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc - Comitetul de supraveghere București.

Curtea de Apel Cluj – secția a III-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 338 din 19 iunie 2023, a admis cererea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, reprezentat legal de domnul B. - Vicepreședinte, și, în consecință, a dispus suspendarea executării Deciziei nr. 647/30.03.2023 emisă de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc – Comitetul de supraveghere până la pronunțarea instanței de fond și a obligat pârâtul să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în cuantum 4.520 RON.

Împotriva hotărârii instanței de fond pârât Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea recursului se arată că simplu fapt că un act administrativ produce efecte asupra veniturilor reclamantei nu poate constitui temei suficient pentru suspendarea unui act administrativ.

Potrivit legii, înscrisul a cărui suspendare se solicită trebuie să fie act administrativ, respectiv să fie un act unilateral cu caracter unilateral, emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concreta legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice. Nu poate fi considerat act administrativ un simplu înscris cu rol de informare, de notificare.

Important de precizat este că, nici un act normativ emis până în prezent, cu privire la desfășurarea jocurilor de noroc, nu prevede vreo derogare sau vreo înlesnire de la normele legale în vigoare, care să poată fi acordată vreunui organizator de jocuri. Deci, este clar că pentru a-și desfășura activitatea, reclamanta trebuia să respecte mai întâi condițiile minime obligatorii prevăzute de lege, respectiv de legislația din domeniul jocurilor de noroc.

Recurentul consideră că reclamanta nu a prezentat și nu poate prezenta argumente care să întărească opinia instanței că motivele prezentate în cuprinsul cererii de chemare în judecata reprezintă un caz bine justificat și o pagubă iminentă, pentru care a încălcat legea.

În ceea ce privește îndeplinirea cumulativă în cauza dedusă judecății a condițiilor cazului bine justificat și a pagubei iminente, urmare a emiterii actului administrativ de revocare a licenței de organizare de jocuri de noroc, precizează faptul că acestea nu sunt îndeplinite și nici nu sunt de natură a răsturna, prin ele însele, prezumția de legalitate a actului administrativ contestat.

În susținerea recursului sunt redate texte de lege incidente pricinii și practică judiciară.

Intimata S.C. A. S.R.L. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția nulității, iar în subsidiar a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Analizând cu prioritate excepția lipsei de interes, invocată din oficiu, Înalta Curte apreciază că aceasta este întemeiată, motiv pentru care constată că recursul a rămas fără interes.

Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Potrivit dispozițiilor art. 32 alin. (1) lit. d) și art. 33 din C. proc. civ., una dintre cele patru condiții de exercitare a acțiunii civile rezidă în justificarea unui interes.

Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmărește cel ce investește o instanță de judecată cu o cerere (acțiune sau cale de atac), acesta trebuind să fie determinat, legitim, personal, născut și actual.

Prin urmare, interesul reprezintă o condiție generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluționării unei cauze, nu doar cu prilejul promovării acțiunii sau formulării căii de atac.

Înalta Curte constată că, în cauză, prin sentința civilă nr. 545 din 29 noiembrie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2023, Curtea de Apel Cluj a admis cererea de chemare în judecată având ca obiect anularea Deciziei nr. 647/30.03.2023 și a Deciziei nr. 1670/31.07.2023, emise de pârâtul Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc-Comitetul de supraveghere și a dispus suspendarea executării deciziei nr. 647/30.03.2023 emisă de pârât, până la soluționarea definitivă a cauzei.

Literatura de specialitate și practica judiciară au stabilit că interesul reprezintă o condiție generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, trebuind să fie îndeplinit nu doar cu prilejul promovării acțiunii ci și pe tot parcursul soluționării unei cauze.

Astfel fiind, Înalta Curte constată că recurentul nu mai are interes în susținerea prezentului recurs, având în vedere că acțiunea în anularea actului a fost admisă, iar suspendarea operează până la soluționarea definitivă a cauzei.

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca rămas fără interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția lipsei de interes.

Respinge recursul declarat de recurentul – pârât Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc împotriva sentinței civile 338/2023 din 19 iunie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Cluj – secția a III-a contencios administrativ și fiscal, ca rămas fără interes.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 23 februarie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.