ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 502/2025
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 502/2025 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)
După deliberare, asupra cauzei de față, constată următoarele:
Cererea de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Giurgiu – Secția civilă la 28 februarie 2022, sub nr. x/122/2022, reclamantul A a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Penitenciarul B, acordarea daunelor morale pentru condițiile improprii de detenție existente în penitenciarele în care a executat/execută o pedeapsă privativă de libertate.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1349 C. civ., art. 21 din Constituția României și pe cele ale art. 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
Hotărârea instanței de fond
Prin sentința nr.144 din 12 iunie 2022, Tribunalul Giurgiu – Secția civilă a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A în contradictoriu cu pârâtul Penitenciarul B.
Hotărârea instanței de apel
Prin decizia nr.1518 A din 22 noiembrie 2023, Curtea de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamantul A împotriva sentinței nr.144 din 12 iunie 2022 pronunțate de Tribunalul Giurgiu – Secția civilă, în contradictoriu cu pârâtul Penitenciarul B.
Recursul
Împotriva deciziei nr.1518 A din 22 noiembrie 2023 pronunțate de Curtea de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a declarat recurs reclamantul A.
Prin motivele expuse în susținerea recursului, recurentul a invocat o deficiență de comunicare cu administrația Penitenciarului B, unde este în prezent încarcerat, respectiv o tardivă înmânare a hotărârii civile care formează obiectul recursului pendinte.
Recursul nu a fost întemeiat în drept.
Apărările formulate
Prin întâmpinarea depusă la 11 noiembrie 2024, în termenul procedural, intimatul Penitenciarul B a invocat excepția tardivității recursului, precum și excepția nulității acestuia pentru neîncadrarea motivelor expuse de recurent în cazurile de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ. În subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat, susținând că nu are calitate procesuală pasivă în cauză.
La 26 noiembrie 2024, recurentul a formulat răspuns la întâmpinare, solicitând respingerea apărărilor invocate de către intimat.
Procedura în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție
Prin rezoluția din 19 noiembrie 2024, Înalta Curte a stabilit termen la 27 februarie 2025, în ședință publică, pentru soluționarea recursului.
La acest termen de judecată, instanța a rămas cu prioritate în pronunțare asupra excepției de tardivitate a recursului, invocată de intimat prin întâmpinare, dând eficiență dispozițiilor art. 248 alin. (1) și (2) C. proc. civ.
Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție
Examinând excepția de tardivitate a recursului, invocată de intimat prin întâmpinare, Înalta Curte urmează a o admite, pentru următoarele considerente:
Conform art. 485 alin. (1) C. proc. civ., „Termenul de recurs este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.”
Art. 181 alin. (1) pct. 2 din același act normativ prevede că, atunci „când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește”.
Potrivit art. 185 alin. (1) C. proc. civ., „Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.”
În cauză, recurentul A a declarat recurs împotriva deciziei nr.1518 A din 22 noiembrie 2023 pronunțate de Curtea de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie la data de 6 septembrie 2024, potrivit vizei aplicate de oficiul poștal pe plicul cu care cererea de recurs a fost expediată la instanța la care aceasta a fost depusă, în condițiile prevăzute de art. 490 alin. (1) C. proc. civ.
Potrivit dovezilor de înmânare aflate la filele 127 și 128 în dosarul instanței de apel, semnate de recurent, precum și de funcționarul desemnat pentru primirea corespondenței la administrația Penitenciarului B, care fac dovadă până la înscrierea în fals în legătură cu cele constatate, decizia nr.1518A din 22 noiembrie 2023 a Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a fost comunicată părții reclamante la 30 aprilie 2024.
Din coroborarea dispozițiilor art. 485 alin. (1) cu cele ale art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. rezultă că termenul în care putea fi formulat, cel mai târziu, recursul s-a împlinit la 31 mai 2024, conform art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
În raport de aceste constatări, Înalta Curte reține că recurentul a promovat calea extraordinară de atac cu nerespectarea termenului prevăzut de art. 485 alin. (1) C. proc. civ., motiv pentru care, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge, ca tardiv, recursul declarat împotriva deciziei nr.1518A din 22 noiembrie 2023 pronunțate de Curtea de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca tardiv, recursul declarat de reclamantul A împotriva deciziei nr.1518A din 22 noiembrie 2023 pronunțate de Curtea de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 27 februarie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei, conform dispozițiilor art. 402 C. proc. civ.