ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1740/2025

Cadrul procesual Prin cererea de chemare în judecată introdusă pe rolul Curții de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta, A SPRL, a formulat contestație împotriva procesului-verbal nr. (...)/BEC/10.07.2024 privind centralizarea voturilor și constatarea rezultatului pentru alegerea Primarului General al Mun. București din data de 9 iunie 2024 și a solicitat anularea acestui act și suspendarea executării acestuia.

Soluția instanței de fond Prin sentința civilă nr. 1401 din 3 septembrie 2024 pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal au fost calificate excepțiile invocate de partea reclamantă ca fiind apărări de fond. Au fost respinse ca nefondate excepțiile lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtului și inadmisibilității, invocate de Ministerul Public. A fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta A S.P.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, ca nefondată.

Cererile de recurs Împotriva sentinței civile nr. 1401 din 3 septembrie 2024 pronunțate de Curtea de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal au promovat recurs Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și reclamanta A SPRL. 3.1. Recursul promovat de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a formulat recurs împotriva sentinței de mai sus, solicitând admiterea acestuia, casarea în totalitate a hotărârii recurate, rejudecarea cauzei și respingerea cererii reclamantei A SPRL de anulare a procesului-verbal nr. (...)/BEC/10.07.2024 privind centralizarea voturilor și constatarea rezultatului pentru alegerea Primarului General al Mun. București din data de 9 iunie 2024, precum și a cererii de suspendare a executării actului administrativ contestat, ca fiind introduse împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosință și, în subsidiar, ca inadmisibile. În motivarea căii de atac, s-a arătat că hotărârea a fost dată cu încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității, motiv de nelegalitate prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., cu referire la încălcarea dispozițiilor art. 56 alin. (3) C. proc. civ. și art. 122 alin. (1) din Legea nr. 115/2015, precum și cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, motiv de nelegalitate prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., cu referire la încălcarea dispozițiilor de drept material prevăzute de art. 40 din Legea nr. 115/2015. Cu privire la excepția lipsei capacității procesuale de folosință a Biroului Electoral Central, recurentul a menționat faptul că acesta este o autoritate publică cu activitate și competențe esențialmente temporare, înființat strict pentru un anumit ciclu electoral (în cauză alegerile locale și pentru Parlamentul European din anul 2024), ce se desființează după finalizarea scrutinului, fără posibilitatea reînființării și fără ca atribuțiile să îi fie preluate de o altă autoritate publică. Potrivit art. 1 din OUG nr. 21/2024, la alegerile din 9 iunie 2024 perioada electorală începe la data de 12 martie 2024 și se încheie la 3 zile de la publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I. În conformitate cu dispozițiile art. 25 alin. (4) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European „După soluționarea cererilor de anulare a alegerilor pentru fraudă electorală și centralizarea rezultatului alegerilor, Biroul Electoral Central validează alegerile și asigură publicarea rezultatului acestora în Monitorul Oficial al României, Partea I. În termen de 48 de ore de la publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I, Biroul Electoral Central își încetează activitatea”. Totodată, s-a arătat că, potrivit art. 40 din Legea nr. 115/2015, BEC își încetează activitatea după publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului alegerilor, potrivit prevederilor prezentei legi. Rezultatul alegerilor pentru Parlamentul European s-a publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 569 din 18.06.2024, iar, la data de 10.07.2024 s-au publicat, în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 661 și rezultatele pentru alegerea autorităților administrației publice locale. Biroul Electoral Central și-a încheiat activitatea începând cu data de 13 iulie 2024, având în vedere că prin Decizia nr. 117 D din 10.07.2024 s-a dispus încetarea activității în termen de 3 zile de la publicarea în Monitorul Oficial a rezultatelor finale și pentru alegerea autorităților administrației publice locale. Data de 13.07.2024, în opinia recurentului, marchează din punct de vedere civil sfârșitul capacității civile de folosință a acestei persoane juridice, iar în plan procesual lipsa capacității procesuale de folosință. Invocând dispozițiile art. 56 alin. (1) C. proc. civ. și art. 248 alin. (1) C. proc. civ., având în vedere și specificul materiei electorale, a apreciat recurentul că încetarea activității BEC ca urmare a finalizării ciclului electoral are prioritate față de orice altă chestiune de procedură. Întrucât sesizarea instanței – 05.08.2024 – a avut loc după data la care autoritatea publică și-a încetat definitiv activitatea, a susținut că instanța ar fi trebuit să admită excepția lipsei capacității procesuale de folosință și să respingă acțiunea ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosință, deoarece analizarea pretențiilor reclamantului din prezenta cauză nu se poate face decât cu emitentul actului administrativ criticat, respectiv Biroul Electoral Central (care, în ipoteza admiterii acțiunii reclamantului, ar fi avut atribuțiile refacerii operațiunilor contestate), însă acesta și-a încetat activitatea, procesul electoral desfășurat pentru alegerea autorităților administrației publice locale fiind definitiv încheiat. Inclusiv procedura de citare a pârâtului nu poate fi considerată legal îndeplinită, cât timp în mod evident a fost citat un pârât – persoană fizică desființată. Transmiterea citației, cererilor reclamantei și actelor doveditoare la adresa de e-mail a BEC, adresă aparent încă în ființă la momentul transmiterii, rămâne fără efect, având prioritate constatarea inexistenței în cauză a unui pârât în contradictoriu cu care să se judece cererile părții reclamante. Cu privire la inadmisibilitatea cererii de ordonanță președințială a susținut că niciuna dintre condițiile statuate de art. 997 alin. (1) C. proc. civ. nu este îndeplinită, față de un proces electoral finalizat, ale cărui rezultate constatate de Biroul Electoral Central (cu privire la alegerea Consiliilor Județene) nu pot fi repuse în discuție și modificate. Prin procesul-verbal contestat s-au centralizat voturile pe țară și s-au constatat rezultatele acestor voturi, rezultatele fiind validate și publicate în Monitorul Oficial al României în 10.07.2024, iar 3 zile mai târziu Biroul Electoral Central s-a desființat. Așadar, față de toate aceste aspecte, acțiunea fiind introdusă la un timp substanțial după încheierea acestei proceduri, respectiv la data de 5 august 2024, a considerat că nu sunt îndeplinite condițiile privind admisibilitatea unei ordonanțe președințiale în cauză și anularea actului contestat. Față de același considerente, s-a susținut că și cererea de suspendare a unui act intrat deja în circuitul civil, care constată rezultatele unui proces electoral încheiat și care nu mai pot fi repuse în discuție, este, de asemenea, inadmisibilă. 3.2. Recursul promovat de reclamanta A SPRL Împotriva sentinței de mai sus a declarat recurs și recurenta-reclamantă A S.P.R.L., întemeiat pe motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 C. proc. civ., solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe. În motivarea căii de atac, a susținut recurenta-reclamantă că, deși a invocat o serie de excepții procesuale absolute, care făceau inutilă cercetarea pe fond a cauzei, acestea au fost calificate ca și probleme de fond, instanța încălcând regulile de procedură care după sine atrag sancțiunea nulității. În mod greșit instanța de fond a considerat că motivele invocate ar fi „apărări”, în condițiile în care cadrul procesual activ a fost stabilit prin cererea de chemare în judecată, societatea de avocatură, care funcționează în temeiul Legii nr. 51/1991, fiind titularul dreptului, făcând confuzii în ceea ce privește aria de exercitare a unei profesii, care nu este strict limitată la prevederile art. 3 din Legea nr. 51/1991 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, neavând nicio relevanță modalitatea de promovare a acțiunii, atâta timp cât sunt aplicabile prevederile art. 4 din Legea nr. 51/1991 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată, coroborat cu art. 6 din Declarația Universală a Drepturilor Omului raportat la art. 16 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice. De asemenea, a arătat recurenta-reclamantă că instanța de fond face o confuzie între denumirile competitorilor electorali și abrevierile folosite, având în vedere că în procesul-verbal de constituire al Biroului Electoral Central pentru alegerile locale și europarlamentare din anul 2024 denumirea unuia dintre acești competitori electorali este B, iar în procesul-verbal contestat este C, organism inexistent, care atrage nulitatea actului, aspect pe care instanța de fond a omis să îl cerceteze. Recurenta-reclamantă a criticat și faptul că instanța de fond nu a aprofundat, deși s-a solicitat, legalitatea finanțării partidelor politice sau ale unor grupuri ale minorităților naționale. Acest fapt este datorat ignorării atribuțiilor puterii judecătorești, câtă vreme din probatoriul administrat rezultă existența unor fraude majore la bugetul statal și nelegalitatea participării la scrutinul electoral a unor organizații ale cetățenilor aparținând minorităților care nu au acest drept, ca urmare a invalidării de către instanțele de judecată a organelor lor de conducere, fiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. S-a mai arătat că s-a creat un dezechilibru major între puterile statului, contrar art. 1 alin. (4) din Constituție, prin modalitatea de reglementare a cadrului legislativ al alegerilor locale și parlamentare, prin introducerea în corpul legii a B în numele organizațiilor aparținând minorităților naționale, adică a instituției Camerei Deputaților. Sunt astfel încălcate prevederile art. 3 alin. (3) raportat la Art. 8 alin. (4) din Tratatul de la Lisabona, coroborat cu art. 10 alin. (1) și (4) din TFUE. În concluzie, recurentul a solicitat casarea hotărârii, iar pentru buna administrare a justiției, trimiterea spre rejudecare la o instanță de același grad.

Apărările intimaților Intimata A S.P.R.L. a formulat întâmpinare la recursul declarat de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, prin care a solicitat respingerea acestuia, ca nefondat.

Alte aspecte procesuale În ceea ce privește cererea de lăsare a cauzei la a doua strigare, cerere formulată de recurenta-reclamantă A S.P.R.L., Înalta Curte reține că aceasta a fost primită pe e-mail la ora 12:03, potrivit referatului Serviciului Registratură aflat la fila 206 dosar, după ce instanța a rămas în pronunțare, dosarul fiind strigat la ordine, în intervalul planificat, respectiv 10:00 – 10:50. Totodată, Înalta Curte constată că părțile au fost citate pentru ora 10:00, potrivit citativului aflat la fila 105 dosar și citației aflate la fila 107 dosar (procesul-verbal de înmânare a citației emise reclamantei fiind atașat la fila 110 dosar). II. Soluția instanței de recurs Cu privire la cererea recurentei-reclamante de repunere a cauzei pe rol, formulată în baza dispozițiilor art. 415 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte reține că este neîntemeiată, nefiind întrunită în speța de față ipoteza textului de lege invocat. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 415 alin. (2) C. proc. civ.: „Judecata cauzei suspendate se reia: 2. prin cererea de redeschidere a procesului, făcută cu arătarea moștenitorilor, tutorelui sau curatorului, a celui reprezentat de mandatarul defunct, a noului mandatar ori, după caz, a părții interesate, a lichidatorului, a administratorului judiciar ori a lichidatorului judiciar, în cazurile prevăzute la art. 412 alin. (1) pct. 1-6;” Or, în cauza de față, Înalta Curte nu a apreciat că ar fi incidentă vreuna dintre ipotezele prevăzute la art. 412 alin. (1) pct. 1-6 C. proc. civ., ci a rămas în pronunțare asupra recursurilor declarate. Totodată, nici din perspectiva dispozițiilor art. 400 C. proc. civ. nu se impune repunerea pe rol a cauzei, întrucât, în raport de actele și lucrările dosarului, de dispozițiile legale incidente și de jurisprudența aplicabilă speței, nu sunt necesare noi probe și nici lămuriri noi care ar justifica această măsură, astfel încât cererea recurentei-reclamante va fi respinsă în consecință. În continuare, analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată în raport cu motivele de casare invocate, Înalta Curte reține următoarele: 2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante. Cu privire la recursul Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București Criticile formulate prin calea de atac exercitată de recurent au fost subsumate, pe de o parte, motivului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., iar, pe de altă parte, celui prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. Cu privire la art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., Înalta Curte reține că acest motiv este incident dacă, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității; așadar, premisa aplicării textului legal menționat o constituie încălcarea unei reguli de procedură civilă. Motivul de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. intervine în caz de încălcare sau aplicare greșită, prin hotărâre, a normelor de drept material. Va fi incident acest motiv atunci când instanța de fond, deși a recurs la textele de lege substanțială aplicabilă speței, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omițând unele condiții pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greșit. Dintre cele două motive de casare invocate, prioritate de analiză prezintă cel de la art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., care pune în discuție o cauză de nulitate procesuală a sentinței recurate. Argumentele evocate de recurent în susținerea motivului de nelegalitate reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. vizează, în esență, încălcarea dispozițiilor art. 56 alin. (3) C. proc. civ. și art. 122 alin. (1) din Legea nr. 115/2015. În esență, acesta a susținut că Biroul Electoral Central și-a încetat activitatea începând cu data de 13 iulie 2024, având în vedere că prin Decizia nr. 117 D din 10.07.2024 s-a dispus încetarea activității în termen de 3 zile de la publicarea în Monitorul Oficial a rezultatelor finale și pentru alegerea autorităților administrației publice, dată care marchează din punct de vedere civile sfârșitul capacității civile de folosință a acestei persoane juridice, iar în plan procesual lipsa calității procesuale de folosință. Întrucât sesizarea instanței – 05.08.2024 – a avut loc după data la care autoritatea public și-a încetat definitiv activitatea, apreciază că instanța ar fi trebuit să admită excepția lipsei capacității procesuale de folosință și să respingă acțiunea ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosință. Critica este fondată. Potrivit art. 56 alin. (1) și (2) C. proc. civ.: „(1) Poate fi parte în judecată orice persoană care are folosința drepturilor civile. (2) Cu toate acestea, nu pot sta în judecată asociațiile, societățile sau ale entități fără personalitate juridică, dacă sunt constituite potrivit legii”. Din interpretarea textelor legale anterior citate, Înalta Curte apreciază că, pentru a deține capacitate procesuală de folosință, pârâtul, independent de deținerea personalității juridice, trebuie să fie constituit potrivit legii. Birourile electorale, inclusiv Biroul Electoral Central, sunt autorități publice ce se înființează potrivit legii, în vederea organizării alegerilor. Potrivit dispozițiilor art. 25 din Legea nr. 115/2015: „(1) Pentru organizarea și desfășurarea operațiunilor electorale se înființează, în condițiile prezentei legi: Biroul Electoral Central, birouri electorale județene, birouri electorale de circumscripție și birouri electorale ale secțiilor de votare. (2) Birourile electorale sunt alcătuite numai din cetățeni cu drept de vot. Candidatul, soțul, soția, rudele sau afinii până la gradul al doilea inclusiv nu pot fi membri ai birourilor electorale. (3) În realizarea atribuțiilor ce revin birourilor electorale, membrii acestora exercită o funcție ce implică autoritatea de stat. Exercitarea corectă și imparțială a acestei funcții este obligatorie. (4) Prin excepție de la prevederile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, persoanele care ocupă funcții publice pot face parte din birourile electorale.” Birourile electorale de circumscripție, alături de Biroul Electoral Central, birourile electorale ale secțiilor de votare și oficiile electorale, sunt entități fără personalitate juridică, cu activitate limitată în timp, pe perioada alegerilor fiind constituite pentru organizarea și desfășurarea alegerilor în condiții de legalitate și corectitudine, iar membrii ce le alcătuiesc exercită activități care implică manifestarea puterii de stat, prin aceea că operațiunile electorale desfășurate de aceste persoane sunt cele prin care are loc delegarea suveranității naționale de către popor unor autorități alese după principii democratice, după cum se arată și în art. 2 din Constituția României, republicată. Biroul Electoral Central este o autoritate publică cu activitate și competențe esențialmente temporare, înființat strict pentru un anumit ciclu electoral (în cauză alegerile locale și pentru Parlamentul European din anul 2024), ce se desființează după finalizarea scrutinului, fără posibilitatea reînființării și fără ca atribuțiile să îi fie preluate de o altă autoritate publică. Înalta Curte reține că potrivit art. 40 din Legea nr. 115/2015: „Biroul Electoral Central își încetează activitatea după publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului alegerilor, potrivit prevederilor prezentei legi”. Prin Hotărârea BEC nr. (...)/10.07.2024 s-a aprobat publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Procesului Verbal nr. (...)/BEC/10.07.2024 din data de 10.07.2024 privind centralizarea pe țară a voturilor și constatarea rezultatului pentru alegerea Primarilor din 09.06.2024 + 23 iunie 2024 + 7 iulie 2024. Prin Decizia BEC nr. 117D/10.07.2024 privind încetarea activității Biroului Electoral Central pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European și pentru alegerea autorităților administrației publice locale din anul 2024 s-a decis că Biroul Electoral Central pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European și pentru alegerea autorităților administrației publice locale din anul 2024 își încetează activitatea în termen de 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatelor finale ale alegerilor pentru primari, consiliile locale, consiliile județene, președinții consiliilor județene, Consiliul General al Municipiului București și primarul general al Municipiului București din datele de 9 iunie 2024, 23 iunie 2024 și 7 iulie 2024. În aceste coordonate, Înalta Curte observă că rezultatul alegerilor locale a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data de 10.07.2024, fiind publicate, mai exact procesele-verbale privind rezultatul alegerilor. Astfel, în temeiul art. 40 din Legea nr. 115/2015, la data publicării rezultatelor alegerilor locale în Monitorul Oficial al României, Partea I, respectiv la data de 10.07.2024, activitatea pârâtului Biroul Electoral Central a încetat, astfel încât se reține încetarea ope legis a existenței juridice a pârâtului. În consecință, întrucât cererea de chemare în judecată a fost introdusă la data de 06.08.2024, după încetarea activității Biroului Electoral Central, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că la data introducerii acțiunii nu se poate considera că pârâtul ar mai fi fost legal constituit potrivit legii, din moment ce activitatea acestuia încetase, astfel că pârâtul menționat nu mai deținea, prin raportare la prevederile art. 56 alin. (1) și (2) C. proc. civ., capacitate procesuală de folosință la momentul inițierii prezentului demers judiciar. Așa cum s-a arătat anterior, încetarea activității Biroului Electoral Central constituit pentru alegerile locale a intervenit în temeiul art. 40 din Legea nr. 115/2015, după data publicării în Monitorul Oficial a rezultatului alegerilor locale (10.07.2024), astfel că la data promovării acțiunii (06.08.2024), acea autoritate nu mai exista și nu mai avea astfel capacitate procesuală, neputând deci sta în judecată în calitate de pârât. În concluzie, excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtului Biroul Electoral Central este întemeiată, soluția de respingere a acesteia fiind nelegală, dată cu aplicarea greșită a dispozițiilor art. 56 C. proc. civ. Sancțiunea prevăzută de lege în cazul actelor de procedură făcute în contradictoriu cu o persoană fără capacitate procesuală de folosință este nulitatea absolută, fiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. care se referă la încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității. Așadar, având în vedere că una dintre condițiile de exercitare ale acțiunii, prevăzute de art. 32 alin. (1) C. proc. civ., nu este îndeplinită, Înalta Curte constată că se impune admiterea recursului Ministerului Public – Parchetul pe lângă Curtea de Apel București, casarea sentinței recurate și, rejudecând pe fond, respingerea acțiunii formulate de reclamanta A S.P.R.L. în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosință. Cu privire la recursul declarat de recurenta-reclamantă A S.P.R.L., Înalta Curte constată că acesta este nefondat, cererea de chemare în judecată fiind respinsă în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală de folosință, ceea ce face de prisos analizarea criticilor recurentei privind soluția dată asupra fondului litigiului. 2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul formulat de recurentul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București împotriva sentinței nr. 1401 din 3 septembrie 2024 a Curții de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal. Va casa sentința recurată și, rejudecând, va respinge acțiunea formulată de reclamanta A SPRL, în contradictoriu cu Biroul Electoral Central ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosință. Va respinge recursul formulat de reclamanta A SPRL împotriva aceleiași sentințe, ca nefondat. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII, DECIDE: Respinge cererea de repunere a cauzei pe rol. Admite recursul formulat de recurentul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București împotriva sentinței nr. 1401 din 3 septembrie 2024 a Curții de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal. Casează sentința recurată și, rejudecând: Respinge acțiunea formulată de reclamanta A SPRL, în contradictoriu cu Biroul Electoral Central ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosință. Respinge recursul formulat de reclamanta A SPRL împotriva aceleiași sentințe, ca nefondat. Definitivă. Pronunțată astăzi, 27 martie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.