ÎCCJ, Secția penală

Asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Curții de Apel Cluj, transmisă pe cale administrativă, Judecătoriei Gherla, sub nr. x/235/2024, petentul A a solicitat contopirea pedepselor aplicate prin sentințele penale nr. 1044/2016 (pronunțată de Tribunalul Ordinar Cosenza), nr. 744/2020 (pronunțată de Curtea de Apel din Catanzaro), nr. 615/2018 (pronunțată de Judecătoria Cosenza) și nr. 1256/2020 (pronunțată de Tribunalul Taranto), recunoscute prin sentința penală nr. 74/27.03.2024 a Curții de Apel Cluj, pronunțată în dosarul nr. x/33/2024, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea de la aceeași dată, rămasă definitivă, fiind emis mandatul de executare nr. x/27.03.2024 în același dosar.

Prin sentința penală nr.1278 din 15.11.2024 pronunțată de Judecătoria Gherla, în dosarul nr. x/235/2024, a fost admisă excepția de necompetență materială a Judecătoriei Gherla și declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Cluj.

Raportându-se la dispozițiile art. 585 alin. (2), art. 47 C. proc. pen., art. 39 alin. (1) și anexa nr. 1 din Legea nr. 302/2004, Judecătoria Gherla a apreciat că instanța competentă material să soluționeze cauza este Curtea de Apel Cluj, întrucât aceasta este atât instanța de executare, cât și instanța corespunzătoare în grad instanței de executare a ultimei hotărâri în raza căreia se afla locul de deținere al condamnatului la data formulării cererii, respectiv Penitenciarul B.

Ca urmare, cauza a fost înregistrată sub același număr de dosar la Curtea de Apel Cluj – Secția penală și de minori, care, prin încheierea penală nr.16 din 29 ianuarie 2025, în temeiul art. 47 raportat la art. 597 C. proc. pen. a admis excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Cluj și a declinat competența de soluționare a cererii de modificare a pedepsei – contestație la executare formulată de petentul A, în favoarea Judecătoriei Gherla.

Totodată, conform art. 51 alin. (1) și (2) C. proc. pen. a constatat ivit conflictul negativ de competență și a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.

Pentru a hotărî astfel, Curtea a reținut că, prin sentința penală nr. 74/27.03.2024 pronunțată în dosarul nr. x/33/2024, instanța a recunoscut pe cale incidentală: sentința penală nr. 1044/2016 din data de 14.04.2016 pronunțată de Tribunalul Ordinar din Cosenza, definitivă la 28.09.2016, sentința penală nr. 744/2020 din data de 21.05.2020 pronunțată de Curtea de Apel din Catanzaro, definitivă la 16.10.2020, sentința penală nr. 615/2018 din data de 11.05.2018 pronunțată de Judecătoria Cosenza, definitivă la 5.03.2021, sentința penală nr. 1256/2020 din data de de 26.10.2020 pronuțată de Tribunalul Ordinar din Taranto, definitivă la 16.02.2022.

A fost recunoscută, de asemenea, hotărârea penală emisă de Curtea de Apel din Cantanzaro – Secția întâi – din data de 6.10.2021, în reforma Sentinței nr. 27/10/2020 a GUP de pe lângă Tribunalul din Paola, definitivă la x/2/2023 și dispusă executarea pedepsei de 11 ani, 2 luni și 10 zile (cu un rest de pedeapsă de 7 ani, 10 luni și 4 zile ), aplicată persoanei condamnate A, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev de art. 624 și 625 C. pen. italian, cu reținerea art. 61 81, 110 și 99 C. pen. italian, incriminată de legea română ca infracțiune de furt calificat prev. de art. 229 C. pen., cu reținerea art. 38 41 și 77 C. pen., într-un penitenciar din România.

S-a arătat că potrivit Legii nr. 302/2004, s-a stabilit o competență specială a curților de apel în executarea mandatelor europene de arestare emise în vederea cercetării penale, a judecății sau executarea pedepselor privative de libertate și de recunoaștere pe cale principală a hotărârilor judecătorești străine, însă curțile de apel nu devin instanțe de executare în sensul art. 553 597 și 598 alin. (2) C. proc. pen., întrucât nu au soluționat fondul cauzei prin care s-a dispus soluția de condamnare.

Competența curților de apel se oprește după începerea executării pedepsei închisorii, iar, cererile formulate de persoanele condamnate în cursul executării pedepsei, respectiv cererile de amânare sau întrerupere a executării pedepsei închisorii ori detențiunii pe viață, cererile de modificare a pedepselor (art. 585 C. proc. pen.) sau în general, contestațiile la executare, rămân în competența instanței în a cărei circumscripție se află locul de deținere corespondentă în grad cu instanța care ar fi avut competența de soluționare a cauzei prin care s-a dispus condamnarea, în raport de obiectul dedus judecății.

Având în vedere că infracțiunea de furt calificat, pentru care a fost condamnat petentul prin hotărârile străine, este de competența judecătoriilor, conform art. 35 alin. (1) C. proc. pen., iar contestatorul execută pedeapsa închisorii în Penitenciarul B, rezultă că instanța competentă material să soluționeze cererea formulată în baza art. 585 C. proc. pen. este Judecătoria Gherla (concluzie ce se impune și în raport de cele statuate prin Decizia nr. 15 din 17 septembrie 2018 pronunțată în recurs în interesul legii de Înalta Curte de Casație și Justiție, obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 22 octombrie 2018).

Fiind sesizată, în temeiul art. 51 alin. (1) și (2) C. proc. pen., cu rezolvarea conflictului negativ de competență, Înalta Curte constată că Judecătoria Gherla este instanța competentă să soluționeze cauza referitoare la condamnatul A, motiv pentru care, în conformitate cu art. 51 alin. (6) C. proc. pen., va trimite dosarul acestei instanțe.

Astfel, verificând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că, prin cererea formulată, condamnatul A a solicitat contopirea pedepselor aplicate prin sentințele penale nr. 1044/2016 (pronunțată de Tribunalul Ordinar Cosenza), nr. 744/2020 (pronunțată de Curtea de Apel din Catanzaro), nr. 615/2018 (pronunțată de Judecătoria Cosenza) și nr. 1256/2020 (pronunțată de Tribunalul Taranto), recunoscute prin sentința penală nr. 74/27.03.2024 a Curții de Apel Cluj, pronunțată în dosarul nr. x/33/2024, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea de la aceeași dată, rămasă definitivă prin decizia nr. 308 din 17 aprilie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală, pronunțată în dosarul nr. x/33/2024 , în a căror executare se află în baza mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. x/2024 emis la 27.03.2024, în dosarul nr. x/33/2024.

Astfel, se observă că acest mandat de executare a pedepsei închisorii a fost emis în baza sentinței penale nr. 74 din 27.03.2024 a Curții de Apel Cluj, îndreptată prin încheierea din aceeași dată, prin care au fost recunoscute pe cale incidentală:

- reținându-se în fapt că inculpatul A a întocmit un document de înmatriculare fals referitor la vehiculul X cu nr. de înmatriculare românesc (...), cu seria de șasiu (...) și l-a folosit arătându-o organelor de poliție de la Poliția Rutieră din Cosenza în timpul unui control, fapt petrecut în Zumpano la 20 martie 2014;

- mai mult, a achiziționat sau cumva a primit 200 de kg de cupru provenind dintr-un furt operat în mijloacele de tranport feroviar, fapt petrecut într-un loc neprecizat la o dată anterioară și ulterioară datei de 29 martie 2014;

- reținându-se în fapt că inculpatul, împreună cu o altă persoană neindetificată, au pătruns, prin forțarea ușii de intrare, în incinta spațiului comercial „C” situată în localitatea Amantea, sustrăgând numerar păstrat în diverse casete, pentru un total de aproximativ 800 de euro, o tabletă și câteva art. vestimentare;

- în plus, s-a reținut că inculpatul după ce a furat din cadrul companiei „D SRL” materiale de construcție, telefoane mobile, un seif și un camion Y, cu nr. de înmatriculare (...), folosit ulterior pentru a fugi, pentru o valoare totală de aproximativ 20.000 euro.

- în plus, s-a reținut că inculpatul a sustras, după ce a forțat porțile de la intrare, vehiculul Z, cu nr. de înmatriculare (...) deținut de E Spa, vehicul folosit pentru a încerca recuperarea bunurilor sustrase din societate „D SRL”;

- reținându-se în fapt că inculpatul, la întoarcerea acasă la ora 21.20, nu a respectat cerința de a nu se întoarce acasă seara mai târziu de ora 21.00, cerință inerentă supravegherii speciale cu obligațiile de permanență în localitatea Cosenza, măsura la care fusese obligat prin decretul Tribunalului Cosenza.

- reținându-se în fapt că inculpatul, pentru a obține un profit, a intrat în barul stației de servicii F situată în Palagiano pe SS (...) km 475,700, după ce au spart o fereastră de la bucătărie, și-au însușit suma totală de 2.700, 00 euro, sustrăgând-o de la proprietarul legitim.

- reținându-se comiterea a 9 infracțiuni de furt, respectiv la data de 29.09.2016 în localitatea Fuscaldo, la data de 20.09.2016, în localitatea Lamezia Treme, la data de 03.10.2016, în localitatea Lorenzo Del Vallo, la data de 11.10.2017, în localitatea Falconara Albanese Fraz Torremezzo, la data de 28.10.2017, în localitatea Castellaneta Marina, la data de 28.10.2017, în localitatea Ginosa (TA), la data de 29.10.2017, în localitatea San Lucido, la data de 04.11.2016, în localitatea Tarsia, în data de 05.11.2016, în localitatea Caulonia Marina.

În cadrul controlului exercitat asupra mandatului european de arestare, instanța a constatat că faptele pentru care a fost emis mandatul de arestare, respectiv de furt calificat, prevăzută de art. 624 și 625 C. pen. italian, cu reținerea art. 61 81, 110 și 99 C. pen. italian, infracțiunea de fals, prevăzută de art. 476 și 482 C. pen. italian, își găsesc corespondentul în legea română, respectiv infracțiunea de furt calificat, art. 229 C. pen., cu reținerea art. 38 41 și 77 C. pen. și infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 320 C. pen.

Așadar, față de conținutul cererii condamnatului, având ca obiect contopirea unor pedepse, în cauză devin incidente dispozițiile art. 585 C. proc. pen., care, în alin. (2), stipulează că instanța competentă să dispună asupra modificării pedepsei este instanța de executare a ultimei hotărâri sau, în cazul în care persoana condamnată se află în stare de deținere, instanța corespunzătoare în a cărei circumscripție se află locul de deținere.

Chiar dacă cererea cu care a fost învestită instanța se referă la un mandat de executare a pedepsei închisorii emis în baza unei hotărâri prin care au fost recunoscute pedepse aplicate în străinătate, Înalta Curte apreciază că, în speță, competența nu aparține instanței care a pronunțat această hotărâre, respectiv Curții de Apel Cluj, având în vedere că dispozițiile art. 165 și urm. din Legea nr. 302/2004, stabilesc competența în favoarea curții de apel în cazuri expres determinate, respectiv în procedura de recunoaștere și punere în executare în România a unei hotărâri pronunțată de o instanță dintr-un stat membru al Uniunii Europene, iar nu și în etapa de executare a hotărârii, care, conform art. 166 alin. (12) din Legea nr. 302/2004, este guvernată de dispozițiile C. proc. pen.

În plus, în speță, nu sunt incidente nici dispozițiile art. 166 alin. (16) din Legea nr. 302/2004, întrucât statul emitent nu a transmis o hotărâre judecătorească sau un alt act judiciar prin care persoanei condamnate i s-au acordat reduceri de pedeapsă anterior transferării sale în România.

Prin urmare, având în vedere considerentele de mai sus, se reține că, în cazul în care, în temeiul Legii nr. 302/2004, curtea de apel a dispus recunoașterea unei hotărâri penale străine și transferarea condamnatului pentru executarea pedepsei într-un penitenciar din România, instanța competentă să judece contopirea este instanța competentă material potrivit legii române să judece în primă instanță infracțiunile pentru care petentul a fost condamnat în străinătate, în a cărei circumscripție se află locul de deținere a condamnatului.

Cum, potrivit art. 35 C. proc. pen., judecătoria judecă în primă instanță infracțiunile de furt calificat (faptele pentru care a fost condamnat petentul de instanțele străine) și fals material în înscrisuri oficiale, iar la data formulării cererii de contopire (13.08.2024) condamnatul A se afla încarcerat în Penitenciarul B, având în vedere și aspectele statuate prin Decizia nr. 15 din 17 septembrie 2018 pronunțată în recurs în interesul legii de Înalta Curte de Casație și Justiție (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 22 octombrie 2018, în sensul că instanța competentă să soluționeze cererile formulate de persoanele condamnate în cursul executării pedepsei este instanța în a cărei circumscripție se află locul de deținere la data formulării cererii), competența de soluționare a solicitării acestuia revine Judecătoriei Gherla, iar nu Curții de Apel Cluj.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabili că instanța competentă să soluționeze cauza privind pe petentul A este Judecătoria Gherla, instanță căreia, în conformitate cu art. 51 alin. (6) C. proc. pen., i se va trimite dosarul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe petentul A în favoarea Judecătoriei Gherla, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12 februarie 2025.