ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 13 august 2024

Asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 120 din 15 mai 2024, pronunțată în dosarul nr. x/2024, Tribunalul Cluj, secția penală, în temeiul dispozițiilor art. 141 alin. (17) din Legea 302/2004, a admis excepția necompetenței Tribunalului Cluj și a declinat în favoarea Curții de Apel Cluj competența de soluționare a cauzei având ca obiect recunoaștere acte judiciare străine, cerere formulată de către petentul A., în prezent persoană privată de libertate în Penitenciarul Gherla.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că, prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj, secția penală, în data de 05.04.2024, sub nr. x/2024, persoana condamnată A. a solicitat să i se aplice dispozițiile Hotărârii de Guvern nr. 148/27.04.2023 a statului maghiar și să i se recunoască întreaga perioadă petrecută în detenție în străinătate după emiterea mandatului de executare a pedepsei nr. 275/06.10.2023 de către Curtea de Apel Cluj în baza sentinței penale nr. 217/2023 emisă în dosar x/2023

În motivarea cererii s-a susținut, în esență, că petentul A. se află în executarea pedepsei de 7 ani și 3 luni închisoare stabilită prin sentința penală nr. 217/2023 emisă de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2023, definitivă în data de 18.10.2023, ca urmare a recunoașterii a două hotărâri penale emise de statul maghiar. Ulterior emiterii acestei sentințe, petentul a părăsit teritoriul României, a fost prins pe teritoriul Franței și deținut în Penitenciarul din Fresnes începând cu data de 14.10.2023 până la predarea sa către autoritățile din Ungaria, iar în Ungaria a fost încarcerat în perioada 14.12.2023-25.01.2024, dată la care a fost eliberat, în baza Hotărârii de Guvern nr. 148/2023 privind reintegrarea sub custodie a persoanelor condamnate pentru infracțiunea de trafic de persoane.

S-a mai învederat că, prin decizia din data de 28.12.2023 a Departamentului de Executare a pedepselor al Tribunalului Gyula, Ungaria a dispus scăderea din durata pedepsei de 6 ani închisoare a perioadei petrecută de petent în arest preventiv pe teritoriul Franței (perioada 14.10.2023-13.12.2023).

Petentul a susținut că în urma aplicării Hotărârii de Guvern nr. 148/2023 s-a dispus eliberarea sa din penitenciar și perioada rămasă de executat din pedeapsa închisorii a fost transformată în detenție de reintegrare. După ce a fost eliberat din penitenciarul maghiar, petentul a fost arestat de autoritățile italiene și, ulterior, predat autorităților române.

S-a solicitat a se ține cont de întreaga perioadă de detenție de pe teritoriul Franței, Ungariei și Italiei și deducerea din pedeapsa aplicată a perioadei cuprinse între 14.10.2023 și 29.02.2024.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen.

În probațiune, petentul a depus la dosar înscrisuri eliberate de autoritățile din Ungaria și din Italia, acte de stare civilă.

În ședința din data de 14.05.2024 s-a pus în discuție calificarea juridică a obiectului cauzei și s-a disjuns cererea petentului referitoare la recunoașterea actelor juridice emise de Ungaria, în legătură cu perioada 14.10.2023-25.01.2024, perioadă în care petentul susține că a fost privat de libertate pe teritoriul Franței și pe teritoriul Ungariei. S-a format dosarul cu nr. x/2024

Deliberând asupra excepției de necompetență invocată din oficiu, tribunalul a reținut că, în conformitate cu dispozițiilor art. 141 alin. (17) din Legea 302/2004, în situația în care ulterior recunoașterii de către autoritățile române a unei hotărâri penale străine se emite de către autoritățile străine o altă hotărâre judecătorească sau un act juridic prin care persoanei condamnate i se acordă reduceri de pedeapsă anterior transferării sale în România, aceste hotărâri/acte juridice străine vor fi recunoscute de curtea de apel care a pronunțat hotărârea de recunoaștere.

Instanța a mai reținut că, în cauza de față, petentul a susținut că, ulterior recunoașterii hotărârii judecătorești de către curtea de apel, statul maghiar i-a eliberat niște acte juridice prin care i s-a recunoscut perioada 14.10.2023-25.01.2024 ca fiind o perioadă ce se deduce din durata pedepsei de 6 ani închisoare stabilită prin hotărârea Judecătoriei Battonya, definitivă prin decizia Tribunalului Gyula.

Din înscrisurile depuse la dosar de către petent reiese că în perioada 14.10.2023-13.12.2023 petentul ar fi fost privat de libertate în Franța, iar în perioada 14.12.2023-25.01.2024 ar fi fost privat de liberate în Ungaria, ca urmare a demersurilor făcute de statul maghiar în vederea executării pedepsei de 6 ani închisoare recunoscută de către Curtea de Apel Cluj prin sentința nr. 217/06.10.2023 emisă de Curtea de Apel Cluj, în dosarul nr. x/2023.

Așadar, instanța a apreciat că se tinde la recunoașterea unei deduceri de pedeapsă în baza unor acte juridice, emise de autoritățile maghiare în decembrie 2023 - ianuarie 2024, care nu au fost recunoscute de către autoritățile române, aspecte care sunt de competența Curții de Apel Cluj.

Prin urmare, în temeiul dispozițiilor art. 141 alin. (17) din Legea 302/2004 tribunalul a admis excepția necompetenței Tribunalului Cluj și a declinat în favoarea Curții de Apel Cluj competența de soluționare a cauzei având ca obiect recunoaștere acte judiciare străine, cerere formulată de către petentul A..

Urmare a declinării, cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori, la data de 16.05.2024, sub număr unic 2595/117/2024.

Prin sentința penală nr. 144 din 17 iunie 2024, Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, a calificat cererea persoanei condamnate A. ca fiind o veritabilă contestație la executare, formulată în condițiile art. 598 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen. și a admis excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Cluj, invocată din oficiu, în condițiile art. 47 din C. proc. pen. și art. 598 alin. (2), art. 597 alin. (1), art. 553 din C. proc. pen.

În baza art. 50 din C. proc. pen., a declinat competența de soluționare a cauzei având ca obiect contestație la executare, formulată de persoana condamnată A., în favoarea Tribunalului Cluj, deținut în Penitenciarul Gherla.

În temeiul art. 51 din C. proc. pen., a constatat ivit conflictul negativ de competență și a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală în vederea pronunțării regulatorului de competență.

Pentru a hotărî astfel,Curtea de Apel Cluj a reținut, prioritar, că persoana condamnată A., la data cererii sale adresată Tribunalului Cluj, se afla în executarea pedepsei de 7 ani și 3 luni închisoare ce i-a fost aplicată acestuia prin două hotărâri de condamnare definitive pronunțate pe teritoriul Ungariei și recunoscute în România prin sentința penală nr. 217/2023 emisă de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2023, definitivă în data de 18.10.2023, ca urmare a respingerii contestației inculpatului de către Înalta Curte de Casație și Justiție.

Astfel, prin sentința penală nr. 217/06.10.2023, emisă de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2023, definitivă în data de 18.10.2023, s-a recunoscut hotărârea penală nr. 9. B.322/2012/131 pronunțată de Judecătoria Orașului Battonya, definitivă la data de 18.11.2014 prin decizia nr. 1. Bf. 166/2014/21 emisă de Tribunalul Gyula ca instanță de gradul II, prin care s-a aplicat persoanei condamnate A. pedeapsa de 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 218 alin. (1) lit. a) și b) și alin. (3) lit. c) din Codul maghiar, incriminată de legea română ca infracțiunea de trafic de migranți în formă continuată, prev. de art. 263 alin. (1) și (2) lit. a) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., și infracțiunea de constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) și (3) din C. pen. și s-a revocat beneficiul suspendării executării pedepsei de 1 an și 3 luni închisoare aplicate condamnatului prin hotărârea penală nr. 1. B.257/2009/9 pronunțată de Judecătoria Orașului Lenti, dispunându-se executarea acestei pedepse alăturat celei de 6 ani. În consecință, s-a dispus executarea într-un penitenciar din România a pedepsei rezultante de 6 închisoare + 1 an și 3 luni închisoare = 7 ani și 3 luni închisoare. Totodată, s-a dedus din pedeapsa de 7 ani și 3 luni ani închisoare durata arestului preventiv din Ungaria din 17.10.2011 până la data de 16.12.2013, durata reținerii și arestării în vederea predării, din data de 25.08.2023 până la data de 08.09.2023, precum și perioada arestării în vederea predării din Italia din data de 13.12.2018 până în data de 13.03.2019.

A fost emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 275/06.10.2023 de către Curtea de Apel Cluj.

S-a reținut că persoana condamnată A. se află încarcerată pe teritoriul României, fiind predată autorităților române în vederea executării pedepsei amintite de către autoritățile italiene în data de 29.02.2024.

Mai exact, în baza acestei sentințe și a mandatului european de arestare emis de autoritățile române, petentul A. a fost arestat în Italia în data de 29.01.2024, iar în data de 29.02.2024 a fost predat autorităților române - conform înscrisului denumit ordonanță nr. 1/2024 emis de Curtea de Apel din Trieste, Italia, în data de 13.02.2024 și a adresei nr. x/29.02.2024 emisă de Penitenciarul București-Rahova.

Curtea de apel a reținut că, prin cererea adresată instanței de judecată, ce formează obiectul prezentei cauze, persoana condamnată a solicitat deducerea unor perioade în care a fost încarcerată pe teritoriul Franței, Ungariei și Italiei în baza mandatului european de arestare emis de autoritățile române în temeiul sentinței penale nr. 217/06.10.2023, emisă de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2023.

Această solicitare a persoanei condamnate, chiar dacă este posibil să implice recunoașterea unor acte judiciare străine, reprezintă o veritabilă contestație la executare, întrucât se invocă o cauză de reducere a pedepsei principale a închisorii, intervenite în cursul executării acesteia.

Acest aspect rezultă din chiar cuprinsul motivelor de contestație prezentate de contestator, fiind corect indicat de apărarea acestuia temeiul de drept ce stă la baza demarării demersului său judiciar, respectiv art. 598 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen.

S-a reținut, contrar argumentației Tribunalului Cluj, că textul art. 141 alin. (17) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, cu modificările și completările ulterioare (în forma în vigoare la data de 15.05.2024, data pronunțării sentinței nr. 120/2024 a Tribunalului Cluj de declinare a competenței), nu este aplicabil în cauză.

Astfel, în conformitate cu acest text normativ, în cazul în care, ulterior transferării persoanei condamnate, statul emitent transmite o hotărâre judecătorească sau un act judiciar prin care persoanei condamnate i s-au acordat reduceri de pedeapsă anterior transferării sale în România, acestea vor fi recunoscute de curtea de apel care a pronunțat hotărârea prevăzută la alin. (6). Dispozițiile din C. proc. pen. referitoare la contestația la executare se aplică în mod corespunzător.

În cazul persoanei condamnate A., aceasta nu a beneficiat de veritabile reduceri de pedeapsă din partea statului emitent, care ar fi fundamentat o contestație la executare fondată pe art. 141 alin. (17) din Legea nr. 302/2004 cu ref. la art. 598 alin. (1) lit. c) sau d) din C. proc. pen., ci a fost supus unor măsuri preventive strânse legate de predarea acestuia în baza mandatului european de arestare emis de autoritățile române în temeiul sentinței penale nr. 217/06.10.2023, emisă de Curtea de Apel Cluj, în dosarul nr. x/2023.

De altfel, așa cum s-a arătat deja, Curtea de Apel Cluj, prin sentința penală nr. 217/06.10.2023, emisă în dosarul nr. x/2023, a dedus din pedeapsa principală a închisorii rezultante de 7 ani și 3 luni durata arestului preventiv din Ungaria din 17.10.2011 până la data de 16.12.2013, durata reținerii și arestării în vederea predării, din data de 25.08.2023 până la data de 08.09.2023, precum și perioada arestării în vederea predării din Italia din data de 13.12.2018 până în data de 13.03.2019.

În consecință, raportat la motivele invocate de persoana condamnată A., cererea formulată are natura unei veritabile contestații la executare, prev. de art. 598 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen., invocându-se un incident ivit în cursul executării - cauză de reducere a pedepsei executabile, care aparține instanței de executare de drept comun care, în speță, raportat la locul de deținere de la momentul formulării cererii (Penitenciarul Gherla), este Tribunalul Cluj, în sensul art. 598 alin. (2) cu ref. la art. 597 alin. (1) din C. proc. pen.

În lumina considerentelor expuse, curtea a calificat cererea persoanei condamnate A. ca fiind o veritabilă contestație la executare, formulată în condițiile art. 598 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen. și a admis excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Cluj, invocată din oficiu, în condițiile art. 47 din C. proc. pen. și art. 598 alin. (2), art. 597 alin. (1), art. 553 din C. proc. pen.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, la data de 07 august 2024, formând obiectul dosarului nr. x/2024, cu termen de judecată la data de 13 august 2024.

Analizând conflictul negativ de competență ce face obiectul cauzei pendinte, Înalta Curte constată următoarele:

Determinarea competenței de soluționare a cererii formulate de condamnatul A. este condiționată de clarificarea prealabilă a obiectului cauzei.

În acest sens, Înalta Curte reține că, prin cererea adresată Tribunalului Cluj, condamnatul A. a solicitat recunoașterea Hotărârii de Guvern nr. 148/2023 a statului maghiar privind reintegrarea sub custodie a persoanelor condamnate pentru trafic de persoane și deducerea din pedeapsa în executarea căreia se află și a perioadelor în care a fost privat de libertate urmare a demersurilor făcute de statul maghiar în vederea executării pedepsei de 7 ani și 3 luni închisoare recunoscută de către Curtea de Apel Cluj prin sentința nr. 217/06.10.2023 emisă de Curtea de Apel Cluj, în dosarul nr. x/2023, respectiv a perioadelor 14.10.2023-13.12.2023 și 14.12.2023-25.01.2024.

În susținerea cererii, condamnatul a atașat la dosar un set de înscrisuri emise de autoritățile străine din care rezultă că a fost încarcerat în perioada 14.10.2023 - 25.01.2024 într-un penitenciar din Franța și, respectiv, într-un penitenciar din Ungaria, precum și o adresă emisă de Penitenciarul Rahova.

Astfel, condamnatul a arătat că, prin decizia din 28.12.2023, Departamentul de executare a pedepselor al Tribunalului din Gyula, Ungaria, a dispus scăderea din durata pedepsei închisorii de 7 ani și 3 luni stabilită de autoritățile judiciare maghiare și recunoscută de autoritățile judiciare din România prin sentința penală nr. 217/06.10.2023, emisă de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2023, definitivă în data de 18.10.2023, a perioadei de detenție pe teritoriul Franței în perioada cuprinsă între 14.10.2023-13.12.2023.

Totodată, a arătat că în perioada 14.12.2023-25.01.2024 a fost încarcerat în Ungaria, fiind eliberat în baza Hotărârii de Guvern nr. 148/2023 a statului maghiar privind reintegrarea sub custodie a persoanelor condamnate pentru trafic de persoane.

Înalta Curte reține că, prin sentința penală nr. 217/06.10.2023, emisă de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2023, definitivă în data de 18.10.2023, s-a recunoscut hotărârea penală nr. 9. B.322/2012/131 pronunțată de Judecătoria Orașului Battonya, definitivă la data de 18.11.2014 prin decizia nr. 1. Bf. 166/2014/21 emisă de Tribunalul Gyula ca instanță de gradul II, prin care s-a aplicat persoanei condamnate A. pedeapsa de 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 218 alin. (1) lit. a) și b) și alin. (3) lit. c) din Codul maghiar, incriminată de legea română ca infracțiunea de trafic de migranți în formă continuată, prev. de art. 263 alin. (1) și (2) lit. a) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., și infracțiunea de constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) și (3) din C. pen. și s-a revocat beneficiul suspendării executării pedepsei de 1 an și 3 luni închisoare aplicate condamnatului prin hotărârea penală nr. 1. B.257/2009/9 pronunțată de Judecătoria Orașului Lenti, dispunându-se executarea acestei pedepse alăturat celei de 6 ani. În consecință, s-a dispus executarea într-un penitenciar din România a pedepsei rezultante de 6 închisoare + 1 an și 3 luni închisoare = 7 ani și 3 luni închisoare. Totodată, s-a dedus din pedeapsa de 7 ani și 3 luni ani închisoare durata arestului preventiv din Ungaria din 17.10.2011 până la data de 16.12.2013, durata reținerii și arestării în vederea predării, din data de 25.08.2023 până la data de 08.09.2023, precum și perioada arestării în vederea predării din Italia din data de 13.12.2018 până în data de 13.03.2019.

A fost emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 275/06.10.2023 de către Curtea de Apel Cluj.

În contextul prezentat, Înalta Curte notează că, raportat la conținutul concret al solicitării adresate instanței, obiectul cererii formulate de contestatorul condamnat A. îl constituie recunoașterea unor acte presupus emise de autoritățile judiciare din Ungaria și deducerea perioadei cuprinsă între 14.12.2023-25.01.2024 în care s-a aflat în detenție pe teritoriul Franței și al Ungariei, pretins recunoscută ca executată de către autoritățile judiciare din Ungaria, din pedeapsa de 7 ani și 3 luni închisoare în regim de detenție la care a fost condamnat prin hotărârea penală nr. 9. B.322/2012/131 pronunțată de Judecătoria Orașului Battonya, definitivă la data de 18.11.2014 prin decizia nr. 1. Bf. 166/2014/21 emisă de Tribunalul Gyula ca instanță de gradul II, astfel cum a fost recunoscută și pusă în executare prin sentința penală nr. 217/06.10.2023, emisă de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2023, definitivă în data de 18.10.2023.

În acest context, raportat la datele concrete ale speței, Înalta Curte constată că cererea condamnatului A. tinde, în mod esențial, la constatarea intervenirii unei cauze de reducere a pedepsei rezultante în executarea căreia se afla la momentul inițierii demersului judiciar, constând în zilele de detenție ce i-au fost recunoscute de statul maghiar, ulterior emiterii mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 275/06.10.2023 de către Curtea de Apel Cluj, în dosarul nr. x/2023, și subsecvent situației în care petentul a părăsit teritoriul României și s-a sustras executării pedepsei rezultante de 7 ani și 3 luni aplicată de autoritățile judiciare maghiare și recunoscută prin sentința penală nr. 217/06.10.2023 a Curții de Apel Cluj în dosarul nr. x/2023, definitivă în data de 18.10.2023, prin respingerea, ca nefondată, a contestației formulată de persoana solicitată A. de către instanța supremă.

Ca urmare, cererea astfel formulată constituie o contestație la executare care își găsește temeiul în dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen. și care, potrivit alin. (2) al aceluiași text de lege, intră în competența de soluționare a instanței de executare ori a celei în a cărei circumscripție se află locul de deținere al contestatorului.

Potrivit art. 553 din C. proc. pen., instanța de executare este, de regulă, instanța primului grad de jurisdicție, legiuitorul stabilind astfel o corelație între competența materială în faza judecății și competența punerii în executare a hotărârilor penale.

Această corelație trebuie avută în vedere și în cazul determinării instanței de executare în cazul hotărârilor pronunțate în străinătate și recunoscute de curțile de apel, conform competenței speciale prevăzute de Legea nr. 302/2004. În acest caz, identificarea instanței de executare se face prin aplicarea regulilor privitoare la competența materială din partea generală a C. proc. pen., în raport de natura și gravitatea infracțiunilor recunoscute.

Atribuțiile instanței de executare aparțin instanței care ar fi fost competentă să judece cauza în fond, dacă infracțiunea ar fi fost săvârșită pe teritoriul României.

Așadar, în cauza de față, raportat la infracțiunile pentru care petentul A. a fost condamnat în străinătate, respectiv infracțiunile de trafic de migranți în formă continuată și constituirea unui grup infracțional organizat, instanța competentă material să judece cauza în fond, dacă fapta ar fi fost săvârșită pe teritoriul României, este tribunalul, în raport de dispozițiile art. 36 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen.

În raport de locul de deținere al contestatorului la data formulării contestației la executare, Penitenciarul Gherla, instanța competență să soluționeze cauza Tribunalul Cluj.

Se reține că în cauză nu sunt incidente dispozițiile prevăzute de legea specială, întrucât vizează o situație particulară.

Astfel, potrivit art. 166 alin. (16) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală "În cazul în care, ulterior transferării persoanei condamnate, statul emitent transmite o hotărâre judecătorească sau un act judiciar prin care persoanei condamnate i s-au acordat reduceri de pedeapsă anterior transferării sale în România, acestea vor fi recunoscute de curtea de apel care a pronunțat hotărârea prevăzută la alin. (6). Dispozițiile din C. proc. pen. referitoare la contestația la executare se aplică în mod corespunzător.".

Din interpretarea acestei dispoziții legale rezultă că, în cazul în care, ulterior transferării persoanei condamnate, se constată existența unor acte emise de autoritățile judiciare ale statului străin prin care s-au acordat reduceri de pedeapsă aferente perioadei executate anterior transferului și care ar fi avut, astfel, efecte asupra duratei pedepsei recunoscute de instanța națională, această din urmă instanță este competentă a le recunoaște în cadrul procedurii contestației la executare. Situația este asemănătoare celorlalte ipoteze în care, ulterior rămânerii definitive a unei hotărâri pronunțate de instanța română, se constată o incompletă sau incorectă deducere din pedeapsă a perioadei în care persoana a fost supusă unor măsuri preventive privative de libertate, ipoteze în care competența de soluționare a contestației la executare aparține instanței care a pronunțat hotărârea ce se execută.

Or, în speță, nu este incidentă această situație particulară, întrucât vizează, așa cum s-a arătat în cele ce preced, deducerea unei perioade de detenție ulterioare recunoașterii și punerii în executare de către instanța română a hotărârii judecătorești transmisă de statul emitent, nicidecum o deducere incompletă sau incorectă de către instanța care a recunoscut hotărârea străină de condamnare.

Pentru considerentele anterior expuse, în temeiul art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe contestatorul persoana condamnată A. în favoarea Tribunalului Cluj, instanță căreia i se va trimite dosarul.

În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor fi lăsate în sarcina statului, iar potrivit art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, în cuantum de 360 RON, se va plăti din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe persoana condamnată A. în favoarea Tribunalului Cluj, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, în sumă de 360 RON, se suportă din fondul Ministerului Justiției.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13 august 2024.