ÎCCJ, Secția penală

HOTĂRÂRE

23.04.2025

CAMERĂ

penal

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2025
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)

Ședința publică din data de 23 aprilie 2025

Deliberând asupra conflictului de competență de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 122 din data de 18 noiembrie 2024, pronunțată de Tribunalul Alba, secția penală în dosarul nr. x/2024, în temeiul art. 47 alin. (3) și art. 50 rap. la art. 595 din C. proc. pen., a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a Tribunalul Alba, invocată din oficiu și, în consecință, a fost declinată competența de soluționare a cererii formulată și precizată de petenta - persoană condamnată A., aflată în Penitenciarul Gherla la data formulării cererii, în favoarea Tribunalului Cluj.

Pentru a se pronunța în acest sens, Tribunalul Alba a reținut că petenta A., prin intermediul apărătorului ales, a formulat o contestație la executare cu privire la executarea sentinței penale nr. 75/2023 a Tribunalului Alba, solicitând anularea mandatului de executare, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale, conform art. 154 lit. c) raportat la art. 5 din C. pen. și art. 9 alin. (2) din Legea nr. 241/2005, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 126/2024.

În motivarea cererii formulate, petenta a susținut, în esență, faptul că execută o pedeapsă pentru care, raportat la dispozițiile legii în vigoare în prezent și la limitele de pedeapsă, a intervenit prescripția răspunderii penale.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen.

La termenul de judecată din data de 21.10.2024, față de poziția exprimată de contestatoare, prin apărători aleși, instanța a dispus recalificarea cererii dedusă judecății, reținându-se că aceasta urmează a fi analizată din perspectiva unei cereri având ca obiect intervenirea unei legi penale noi, întemeiată pe dispozițiile art. 595 din C. proc. pen., sens în care a dispus efectuarea modificărilor cuvenite și în sistemul Ecris.

Prin încheierea de la aceeași dată, constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau excepții de invocat, președintele completului de judecată, în temeiul dispozițiilor art. 387 alin. (2) din C. proc. pen. a declarat terminată cercetarea judecătorească, iar în temeiul art. 388 C. proc. pen. a acordat cuvântul asupra cererii formulate de către petenta A., stabilind termen pentru pronunțare la data de 04 noiembrie 2024.

Prin încheierea din data de 04 noiembrie 2024, în vederea verificării competenței, în temeiul dispozițiilor art. 395 alin. (1) din C. proc. pen., Tribunalul Alba a repus cauza pe rol și a acordat un nou termen de judecată în cauză pentru data de 18.11.2024.

Prin sentința penală nr. 122 din 18 noiembrie 2024, examinând actele și lucrările dosarului, Tribunalul Alba a reținut că instanța competentă să soluționeze cauza este Tribunalul Cluj, prin raportare la dispozițiile art. 595 alin. (2) C. proc. pen. și la decizia nr. 15/2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în Recurs în interesul legii, dar și la împrejurarea că, la data formulării cererii, persoana condamnată A. se afla în executarea unei pedepse privative de libertate de 7 ani închisoare în cadrul Penitenciarului Gherla.

Prin sentința penală nr. 122 din data de 08 aprilie 2025 pronunțată de Tribunalul Cluj, secția penală, în dosarul nr. x/2024, în baza art. 47 alin. (2), (3) și (4) din C. proc. pen., raportat la art. 36 alin. (3) C. proc. pen. și art. 595 alin. (2) C. proc. pen., a fost admisă excepția necompetentei teritoriale a Tribunalului Cluj, invocată din oficiu.

În baza art. 50 alin. (1) și (3) C. proc. pen., a fost declinată competența de soluționare a cauzei formulată de petenta - condamnată A., aflată la data formulării cererii în Penitenciarul Gherla și în prezent în Penitenciarul Târgșor, înregistrată la Tribunalul Cluj sub nr. x/2024, în favoarea Tribunalului Alba.

S-a constatat ivit conflictul negativ de competență între Tribunalul Cluj și Tribunalul Alba.

În temeiul art. 51 alin. (1) și (2) din C. proc. pen., a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictul negativ de competență.

Pentru a se pronunța în acest sens, Tribunalul Cluj a reținut că, potrivit art. 47 alin. (2) C. proc. pen., "excepția de necompetență materială sau după calitatea persoanei a instanței superioare celei competente potrivit legii poate fi invocată până la începerea cercetării judecătorești." iar potrivit alin. (3) C. proc. pen., "excepția de necompetență teritorială poate fi invocată în condițiile alin. (2)".

Analizând actele dosarului, Tribunalul Cluj a reținut că ar fi avut competența teritorială să soluționeze cererea formulată de către petentă, având în vedere că dispozițiile legale cu privire la competența instanței se analizează raportat la momentul introducerii cererii, astfel cum s-a reținut și în considerentele Deciziei pronunțate în Recurs în interesul legii nr. 15/2018.

Cu toate acestea, Tribunalul Cluj a reținut că, la termenul de judecată din data de 21.10.2024, Tribunalul Alba a dispus începerea cercetării judecătorești în cauză și, ulterior, nemaifiind alte cereri de formulat, a declarat terminată cercetarea judecătorească și a acordat cuvântul în dezbateri.

Astfel, s-a reținut că Tribunalul Alba a invocat excepția necompetenței teritoriale după ce a început cercetarea judecătorească în cauză, cu nerespectarea dispozițiilor art. 47 alin. (3) din C. proc. pen.

Față de acestea, instanța a apreciat ca fiind nelegală declinarea competenței în favoarea Tribunalului Cluj, după momentul rămânerii în pronunțare și repunerii cauzei pe rol, cauza impunându-se a fi soluționată de instanța care a început cercetarea judecătorească.

Fiind învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, în temeiul art. 51 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Tribunalul Alba pentru următoarele considerente:

Analizând conflictul negativ de competență ce face obiectul cauzei pendinte, Înalta Curte constată că acesta poartă asupra determinării instanței competente să soluționeze cauza având ca obiect cererea formulată de persoana condamnată A. în baza dispozițiilor art. 595 din C. proc. pen., respectiv intervenirea unei legi penale noi sau a unei decizii a Curții Constituționale.

Înalta Curte constată că, potrivit art. 595 alin. (2) C. proc. pen. "Aplicarea dispozițiilor alin. (1) se face din oficiu sau la cererea procurorului ori a persoanei condamnate de către instanța de executare, iar dacă persoana condamnată se află în executarea pedepsei sau a unei măsuri educative, de către instanța corespunzătoare în grad în a cărei circumscripție se află locul de deținere sau, după caz, centrul educativ ori centrul de detenție".

Raportând aceste dispoziții legale la speța de față, rezultă că instanța competentă să soluționeze o cerere întemeiată pe dispozițiile art. 595 din C. proc. pen. este instanța corespunzătoare în grad instanței de executare în a cărei circumscripție se află locul de deținere și, cum locul de detenție al persoanei condamnate A. la momentul formulării cererii a fost penitenciarul Gherla, ar rezulta că Tribunalul Cluj ar fi fost instanța competentă să soluționeze cererea întemeiată pe dispozițiile art. 595 din C. proc. pen.

Cu toate acestea, Înalta Curte reține că dispozițiile art. 47 alin. (2) și (3) din C. proc. pen. permit invocarea excepției de necompetență teritorială a instanței sesizate până la începerea cercetării judecătorești.

În contextul factual al cauzei, Înalta Curte constată că Tribunalul Alba, la termenul de judecată din data de 21.10.2024, a început cercetarea judecătorească, și, ulterior, constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau excepții de invocat, în temeiul dispozițiilor art. 387 alin. (2) din C. proc. pen., a declarat terminată cercetarea judecătorească, a acordat cuvântul asupra cererii formulate de către petenta A. și a stabilit termen pentru pronunțare la data de 04 noiembrie 2024.

La termenul de judecată din data de 18.11.2024 instanța, din oficiu, a invocat excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Alba și a constatat că Tribunalul Cluj este competent să soluționeze cererea persoanei condamnate A., având în vedere că, la data formulării cererii, acesta se afla încarcerată în cadrul Penitenciarului Gherla.

Înalta Curte constată că, în ceea ce privește normele de competență teritorială, excepția de necompetență poate fi invocată, așa cum se desprinde din dispozițiile art. 47 alin. (2) și (3) C. proc. pen., până la începerea cercetării judecătorești, iar în speță Tribunalul Alba a început cercetarea judecătorească, mai mult, a și declarat-o terminată la termenul de judecată din data de 21 octombrie 2024, când a reținut cauza spre soluționare.

Prin urmare, Tribunalul Alba nu mai avea posibilitatea de a pune în discuție competența sa teritorială, această din urmă instanță rămânând competentă teritorial să judece cauza, urmare a depășirii momentului începerii cercetării judecătorești, competență câștigată prin prorogare legală de competență.

Depășirea momentului începerii cercetării judecătorești face ca instanța să rămână competentă teritorial să judece cauza (competență câștigată prin prorogare legală), chiar dacă în cursul cercetării judecătorești se descoperă împrejurări noi care, dacă ar fi fost cunoscute de instanță înainte de începerea judecătorești, ar fi condus la stabilirea competenței teritoriale în favoarea altei instanțe.

Prin urmare, invocarea excepției de necompetență și declinarea s-au făcut cu depășirea termenului imperativ stabilit de lege, astfel că acestea sunt tardive, delinarea de competență este nelegală iar competența teritorială rămâne câștigată în favoarea Tribunalului Alba.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei privind persoana condamnată A. în favoarea Tribunalului Alba, instanță căreia i se va trimite dosarul.

În temeiul art. 275 alin. (3) și alin. (6) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare precum și onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatoare vor rămâne în sarcina statului.