ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 15 martie 2023

Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința nr. 8 din data de 16 ianuarie 2023, Tribunalul Cluj, secția penală, a recalificat cererea ca fiind o contestație la executare întemeiată pe dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., a admis excepția necompetenței materiale Tribunalului Cluj, secția penală, invocată din oficiu și, în consecință, în temeiul art. 50 raportat la art. 598 alin. (2) din C. proc. pen., a dispus declinarea competenței de soluționare a contestației la executare, formulată de către petentul A., în favoarea Tribunalului Alba.

Pentru a se pronunța în acest sens, Tribunalul Cluj a apreciat că cererea petentului reprezintă o nelămurire a hotărârii ce se execută, în sensul dispozițiilor art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen.

Prin sentința nr. 21 din data de 27 februarie 2023, Tribunalul Alba, secția penală a recalificat cererea ca o contestație la executare întemeiată pe dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen., a admis excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Alba, secția penală, invocată din oficiu, și, în baza art. 50 raportat la art. 598 alin. (1) lit. d) și alin. (2) din C. proc. pen., a declinat competența de soluționare în favoarea Tribunalului Cluj, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a trimis cauza la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală.

S-a reținut incidența art. 598 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen., iar având în vedere că, la data formulării cererii, contestatorul se afla încarcerat în Penitenciarul Spital Dej, competența aparține Tribunalului Cluj și faptul că se solicită și deducerea perioadei executate în condiții necorespunzătoare, conform Legii nr. 169/2017, iar pe acestă solicitare competența aparține instanței în a cărei rază teritorială se află locul de deținere.

Fiind sesizată, în temeiul art. 51 alin. (1) și (2) din C. proc. pen., cu soluționarea conflictului negativ de competență, Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Tribunalul Cluj, motiv pentru care, conform dispozițiilor art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., îi va trimite dosarul.

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Dej, la data de 11.07.2022, sub nr. x/2022, petentul A. a contestat mandatul de executare a pedepsei închisorii, arătând că nu i-a fost dedusă perioada arestului preventiv, din data de 17.02.2018 la 17.12.2018, perioada arestului la domiciliu, din data de 20.12.2018 la 28.02.2019, precum și zilele compensatorii calculate conform Legii nr. 169/2017, respectiv un număr de 54 de zile. Petentul a mai arătat, că în perioada 20.12.2018 - 28.02.2019, a executat arestul la domiciliu cu 8 zile în plus peste durata de 30 de zile, pe care ar fi trebuit să fie luată măsura.

Potrivit art. 598 alin. (1) și (2) din C. proc. pen., contestația împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri: d) când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei; (2) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) și d), contestația se face, după caz, la instanța prevăzută la art. 597 alin. (1) sau (6), iar în cazul prevăzut la alin. (1) lit. c), la instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută.

Stabilirea naturii cererii formulate constituie primul demers util determinării competenței soluționării. Astfel, în situația contestației la executare, potrivit art. 598 alin. (2) din C. proc. pen., în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) și d), competența aparține instanței de executare a ultimei hotărâri, sau, când persoana condamnată se află în stare de deținere, instanței corespunzătoare în a cărei circumscripție se află locul de deținere.

Se constată că petentul A. a solicitat, atât prin cererea scrisă, cât și în fața Tribunalului Cluj acordarea unui număr de 54 de zile compensatorii în baza Legii nr. 169/2017.

Înalta Curte constată că prin Legea nr. 169/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, a fost introdus art. 55

1

care prevede că, la calcularea pedepsei executate efectiv se are în vedere, indiferent de regimul de executare a pedepsei, ca măsură compensatorie, și executarea pedepsei în condiții necorespunzătoare, caz în care, pentru fiecare perioadă de 30 de zile executate în condiții necorespunzătoare, chiar dacă acestea nu sunt consecutive, se consideră executate, suplimentar, 6 zile din pedeapsa aplicată.

Amintim că, prin Decizia nr. 8 din 11 martie 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a stabilit: competența soluționării cererii prin care o persoană privată de libertate solicită acordarea zilelor compensatorii în baza art. 55

1

din Legea nr. 254/2013 pentru restul de pedeapsă rezultat dintr-o condamnare anterioară și care se regăsește în pedeapsa în a cărei executare se află, revine instanței de executare sau instanței în a cărei circumscripție se află locul de deținere, pe calea contestației la executare întemeiate pe dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen.

Astfel, în raport de solicitarea de acordarea zilelor compensatorii, Înalta Curte constată că cererea formulată se întemeiază pe dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen., vizând deducerea din pedeapsă a zilelor considerate executate ca măsură compensatorie, acest capăt de cerere neputând fi disociat de cel privind omisiunea deducerii unei perioade privative de libertate din măsurile preventive.

Pentru aceste considerente, văzând că la momentul formulării cererii petentul se afla în Penitenciarul Spital Dej, în temeiul art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe condamnatul A. în favoarea Tribunalului Cluj, instanță căreia i se trimite dosarul.

Conform art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului, iar onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 340 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, instanță căreia i se trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 340 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 martie 2023.