ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)
Ședința publică din data de 06 martie 2024
Deliberând asupra conflictului negativ de competență ivit între Tribunalul Cluj și Tribunalul Alba, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 384/26.10.2023 pronunțată de Judecătoria Dej în dosarul nr. x/2023 a fost admisă excepția prematurității, iar în baza art. 587 alin. (2) din C. proc. pen. a fost respinsă ca prematură cererea de liberare condiționată formulată de către petentul condamnat A., deținut în baza mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 1074/2021 emis de Judecătoria Oradea. În baza art. 587 din C. proc. pen. a fost stabilit termenul de 14.12.2023 pentru reînnoirea propunerii sau a cererii, astfel cum a fost stabilită prin sentința penală nr. 130/03.02.2023 a Judecătoriei Oradea, pronunțată în dosarul nr. x/2022, definitivă prin decizia penală nr. 45/DCP din 18.04.2023.
Judecătoria Dej a reținut, în esență, că, prin sentința penală nr. 130/03.02.2023 a Judecătoriei Oradea, pronunțată în dosarul nr. x/2022, definitivă prin decizia penală nr. 45/DCP/18.04.2023, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de liberare condiționată formulată de deținutul A., fiind stabilit termenul de 14.12.2023 pentru reînnoirea propunerii sau a cererii.
Potrivit dispozițiilor art. 587 alin. (2) din C. proc. pen. când instanța constată că nu sunt îndeplinite condițiile pentru acordarea liberării condiționate, prin hotărârea de respingere fixează termenul după expirarea căruia propunerea sau cererea va putea fi reînnoită.
Așadar, Judecătoria Dej, reținând că termenul de rediscutare stabilit la data de 14.12.2023 nu a fost împlinit, a admis excepția prematurității cererii, a respins ca prematură cererea de liberare condiționată formulată de către petentul condamnat A., deținut în baza mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 1074/2021 emis de Judecătoria Oradea și a stabilit termenul de 14.12.2023 pentru reînnoirea propunerii sau a cererii, astfel cum, de altfel, a fost stabilit prin sentința penală nr. 130/03.02.2023 a Judecătoriei Oradea, pronunțată în dosarul nr. x/2022, definitivă prin decizia penală nr. 45/DCP/18.04.2023.
Împotriva sentinței penale nr. 384/26.10.2023 pronunțată de Judecătoria Dej în dosarul nr. x/2023 a formulat contestație deținutul A..
Prin decizia penală nr. 23/2024 din 17.01.2024 pronunțată în dosarul nr. x/2023, Tribunalul Cluj, în temeiul art. 587 alin. (3) din C. proc. pen., a admis excepția necompetenței teritoriale, iar în temeiul art. 50 din C. proc. pen. a declinat în favoarea Tribunalului Alba competența de soluționare a cauzei având ca obiect contestația formulată de către contestatorul condamnat A. (aflat în prezent în Penitenciarul Oradea), împotriva sentinței penale nr. 384/26.10.2023 a Judecătoriei Dej pronunțată în dosar nr. x/2023.
Pentru a dispune în acest sens, Tribunalul Cluj a reținut, în esență, că, la data de 20.12.2023 (data poștei), condamnatul A. a formulat contestație împotriva sentinței penale nr. 384/2023 pronunțată de Judecătoria Dej în dosarul nr. x/2023, întrucât a fost nemulțumit de soluția pronunțată în dosarul anterior menționat, având ca obiect liberare condiționată, și a considerat că îi sunt încălcate o serie de drepturi în cadrul penitenciarului.
În ședința publică din data de 17.01.2024, reprezentantul Ministerului Public a invocat excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Cluj având în vedere că, la momentul la care condamnatul a formulat contestația, acesta se afla în Penitenciarul Aiud.
Analizând, cu prioritate, excepția necompetenței teritoriale, Tribunalul Cluj a reținut că, potrivit art. 587 alin. (3) din C. proc. pen., hotărârea judecătoriei (prin care se soluționează cererea sau propunerea de liberare condiționată) poate fi atacată cu contestație la tribunalul în a cărui circumscripție se află locul de deținere, în termen de 3 zile de la comunicare, respectiv tribunalul în a cărui circumscripție se află locul de deținere în care execută pedeapsa persoana condamnată la data formulării contestației.
De asemenea, a constatat că, potrivit actelor din dosar, la data de 04.12.2023, data la care condamnatul A. a primit copia minutei sentinței penale nr. 384/26.10.2023 pronunțată de Judecătoria Dej în dosar nr. x/2023, acesta se afla încarcerat în Penitenciarul Oradea, însă la data la care acesta a declarat, personal, contestație, respectiv la data de 20.12.2023, se afla încarcerat în Peniteciarul Aiud (unde a fost transferat la data de 18.12.2023 în vederea executării pedepsei, conform bazei de date a ANP). De altfel, atât din contestația formulată de condamnat, cât și potrivit mențiunilor de pe plicul prin intermediul căruia acesta a transmis actul procedural instanței de fond, rezultă că locul de deținere al condamnatului se află în circumscripția Tribunalului Alba.
Pe cale de consecință, Tribunalul Cluj a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat în favoarea Tribunalului Alba competența de soluționare a cauzei având ca obiect contestația formulată de către contestatorul condamnat A. împotriva sentinței penale nr. 384/26.10.2023 a Judecătoriei Dej pronunțată în dosar nr. x/2023.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Alba, secția penală la data de 29.01.2024.
Prin decizia penală nr. 35/2024 din data de 12.02.2024 pronunțată de Tribunalul Alba, secția penală în dosarul nr. x/2023, a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Alba, invocată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba, iar în temeiul art. 50 alin. (1) din C. proc. pen., cu referire la art. 598 alin. (3) și art. 425
1
alin. (5) din C. proc. pen., a fost declinată competența teritorială de soluționare a contestației formulate de contestatorul A., împotriva sentinței penale nr. 384/26.10.2023 pronunțată de Judecătoria Dej în dosarul nr. x/2023, în favoarea Tribunalului Cluj, secția Penală.
În temeiul art. 51 din C. proc. pen., s-a constatat ivit conflictul negativ de competență între Tribunalul Alba și Tribunalul Cluj și s-a dispus trimiterea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală, în vederea soluționării conflictului de competență.
Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul Alba a reținut, în esență, că potrivit art. 587 alin. (1) din C. proc. pen., liberarea condiționată se dispune, la cererea sau la propunerea făcută potrivit dispozițiilor legii privind executarea pedepselor, de către judecătoria în a cărei circumscripție se află locul de deținere. Conform alin. (3) al acestui text de lege, hotărârea judecătoriei poate fi atacată cu contestație la tribunalul în a cărei circumscripție se află locul de deținere, în termen de 3 zile de la comunicare. Contestația formulată de procuror este suspensivă de executare.
De asemenea, potrivit art. 36 alin. (2) din C. proc. pen., tribunalul soluționează conflictele de competență ivite între judecătoriile din circumscripția sa, precum și contestațiile formulate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorie în cazurile prevăzute de lege.
Totodată, conform art. 425
1
alin. (5) din C. proc. pen., contestația se soluționează de către judecătorul de drepturi și libertăți, respectiv de către judecătorul de cameră preliminară de la instanța superioară celei sesizate sau, după caz, de către instanța superioară celei sesizate, respectiv de completul competent al Înaltei Curți de Casație și Justiție, în ședință publică, cu participarea procurorului.
Tribunalul Alba a reținut că interpretarea sistematică a acestor dispoziții legale conduce la concluzia potrivit căreia criteriul locului de deținere unde se află persoana condamnată la momentul formulării cererii are relevanță numai pentru stabilirea judecătoriei care analizează în primă instanță cauza. Astfel, odată stabilită această competență teritorială, cu luarea în considerare a Deciziei nr. 15/2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, tribunalul care are competența de a soluționa contestația (fie că este formulată de persoana condamnată, fie de către procuror) este cel în a cărui rază teritorială funcționează judecătoria care a pronunțat sentința.
De asemenea, Tribunalul Alba a apreciat că opinia contrară, împărtășită și de completul din cadrul Tribunalului Cluj, este bazată pe interpretarea formală și în mod izolat a dispozițiilor art. 587 alin. (3) din C. proc. pen., fără a se avea în vedere dispozițiile generale de stabilire a competenței în soluționarea căii de atac a contestației.
De altfel, soluția conform căreia tribunalul care are competența de a soluționa contestația este cel în a cărui rază teritorială funcționează judecătoria care a pronunțat sentința era valabilă și în cadrul reglementării anterioare (C. proc. pen. din 1968), neexistând niciun argument logic pentru care legiuitorul să fi dorit schimbarea regulilor privind competența de soluționare a contestației în cadrul procedurii liberării condiționate, spre deosebire de toate celelalte proceduri din cadrul etapei executării hotărârii de condamnare.
La aceeași concluzie a ajuns Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, prin mai multe decizii pronunțate în regulatoare de competență privind această problemă juridică (ex: încheierea nr. 29/25.01.2024, pronunțată în dosar nr. x/2023, sentința nr. 681/6.12.203, pronunțată în dosar x/2023, încheierea nr. 422/11 iulie 2023, pronunțată în dosar nr. x/2023 etc.).
În final, Tribunalul Alba a arătat că există și la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală opinia conform căreia pentru stabilirea tribunalului competent trebuie avut în vedere locul de deținere al persoanei condamnate de la momentul formulării contestației (Încheierea penală nr. 1/04.01.2024, pronunțată în dosarul nr. x/2023), dar această hotărâre este una izolată, fapt pentru care nu poate fi avută în vedere.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală la data de 26.02.2024.
Examinând conflictul negativ de competență ivit între Tribunalul Cluj și Tribunalul Alba, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Tribunalul Cluj.
Analizând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte reține că obiectul cauzei cu privire la care s-a constatat ivit conflictul negativ de competență între Tribunalul Cluj și Tribunalul Alba îl reprezintă contestația persoanei condamnate A. formulată împotriva unei sentințe penale pronunțată în primă instanță în materia executării hotărârilor penale.
În ceea ce privește competența de soluționare a unei astfel de căi de atac, se observă că, potrivit art. 36 alin. (2) teza finală din C. proc. pen., "Tribunalul soluționează (…) contestațiile formulate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorie în cazurile prevăzute de lege.".
De asemenea, conform art. 587 alin. (3) din C. proc. pen., "Hotărârea judecătoriei poate fi atacată cu contestație la tribunalul în a cărei circumscripție se află locul de deținere, în termen de 3 zile de la comunicare", iar potrivit art. 597 alin. (7) din C. proc. pen., "Hotărârile pronunțate în primă instanță în materia executării potrivit prezentului titlu pot fi atacate cu contestație la instanța ierarhic superioară, în termen de 3 zile de la comunicare.".
Totodată, potrivit art. 425
1
alin. (5) din C. proc. pen., contestația se soluționează de către judecătorul de drepturi și libertăți, respectiv de către judecătorul de cameră preliminară de la instanța superioară celei sesizate sau, după caz, de către instanța superioară celei sesizate, respectiv de completul competent al Înaltei Curți de Casație și Justiție, în ședință publică, cu participarea procurorului.
Din analiza dispozițiilor legale anterior menționate rezultă în mod clar că instanța ierarhic superioară celei care a judecat cauza în primă instanță este competentă să soluționeze contestația formulată împotriva hotărârii pronunțate de prima instanță. Cu alte cuvinte, așa cum în mod corect a reținut și Tribunalul Alba, tribunalul care are competența de a soluționa contestația este cel în a cărui rază teritorială funcționează judecătoria care a pronunțat sentința.
Așadar, observând că hotărârea atacată de către contestatorul A. este pronunțată de Judecătoria Dej, se constată că instanța ierarhic superioară Judecătoriei Dej este Tribunalul Cluj, competența de soluționare a prezentei contestații revenind acestuia.
Față de aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe contestatorul A. în favoarea Tribunalului Cluj, instanță căreia i se trimite dosarul.
În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
Conform art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu va rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe contestatorul A. în favoarea Tribunalului Cluj, instanță căreia i se va trimite dosarul.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, în cuantum de 340 RON, rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 06 martie 2024.