ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 04 ianuarie 2024

Deliberând asupra conflictului negativ de competență ivit între Tribunalul Cluj și Tribunalul Mureș, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 366/17.10.2023 pronunțată de Judecătoria Dej în dosarul nr. x/2023, în baza art. 587 din C. proc. pen., s-a respins cererea de liberare condiționată formulată de condamnatul A., și s-a stabilit că cererea de liberare poate fi reînoită la împlinirea fracției obligatorii calculate potrivit legii.

De asemenea, s-a stabilit în favoarea avocatului din oficiu suma de 340 RON onorariu avocațial, din fondul Ministerului Justiției și a fost obligată persoana condamnată la plata sumei de 300 RON, reprezentând cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Dej la data de 04.07.2023, sub nr. x/2023, petentul A. a solicitat liberarea condiționată, arătând că îndeplinește condițiile în acest sens.

Din probele dosarului, instanța de fond a reținut că, potrivit adresei nr. x/28.07.2023 emisă de către Penitenciarul Gherla, petentul A. va fi propozabil pentru a fi discutat în comisia de liberare după data de 03.05.2024.

În aceste condiții, s-a apreciat că nu poate fi primită cererea de liberare condiționată, deoarece condamnatul trebuie să execute fracția obligatorie din durata pedepsei, care poate fi devansată doar în măsura în care va câștiga între timp zile prin muncă.

Având în vedere cele arătate, precum si înscrisurile depuse la dosar, instanța de fond a respins cererea privind liberarea condiționată, formulată de petentul condamnat A., aceasta fiind prematur introdusă.

La data de 01.11.2023, la momentul comunicării minutei, condamnatul A. a formulat contestație împotriva sentinței penale nr. 366/17.10.2023 pronunțată de Judecătoria Dej în dosar nr. x/2023.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Cluj la data de 09.11.2023.

Prin decizia penală nr. 533 din data de 06 decembrie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2023 al Tribunalului Cluj – secția penală, în temeiul art. 587 alin. (3) din C. proc. pen., a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Cluj.

În temeiul art. 50 din C. proc. pen. s-a declinat în favoarea Tribunalului Mureș competența de soluționare a cauzei, având ca obiect contestația formulată de către contestatorul condamnat A., aflat în Penitenciarul Târgu Mureș împotriva sentinței penale nr. 366/17.10.2023 a Judecătoriei Dej pronunțată în dosarul nr. x/2023.

În temeiul art. 272 și art. 275 alin. (6) din C. proc. pen. cu referire la art. 5 alin. (1) lit. k) din Protocolul privind stabilirea onorariilor cuvenite avocaților pentru furnizarea serviciilor de asistență judiciară în materie penală încheiat la data de 17.06.2022, onorariul cuvenit avocatului desemnat din oficiu pentru asistența juridică obligatorie asigurată contestatorului condamnat în sumă de 340 RON a rămas în sarcina statului, urmând a fi avansat din fondurile Ministerului Justiției către Baroul de Avocați Cluj.

Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul Cluj a reținut că, potrivit art. 587 alin. (3) din C. proc. pen., hotărârea judecătoriei (prin care se soluționează cererea sau propunerea de liberare condiționată) poate fi atacată cu contestație la tribunalul în a cărei circumscripție se află locul de deținere în termen de 3 zile de la comunicare, respectiv tribunalul în a cărui circumscripție se află locul de deținere în care execută pedeapsa persoana condamnată la data formulării contestației.

De asemenea, a constatat că, potrivit actelor din dosar, la data de 01.11.2023, data la care condamnatul A. a primit copia minutei sentinței penale nr. 366/17.10.2023 pronunțată de Judecătoria Dej în dosarul nr. x/2023 și a formulat contestație personal, acesta se afla încarcerat în Penitenciarul Târgu-Mureș, unde a fost transferat în data de 01.09.2023, astfel cum rezultă din dovada de primire semnată personal de către contestator și din fișa A.N.P. a condamnatului .

Pe cale de consecință, în temeiul art. 587 alin. (3) din C. proc. pen., instanța a admis excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Cluj, și în temeiul art. 50 din C. proc. pen., a declinat în favoarea Tribunalului Mureș competența de soluționare a cauzei, având ca obiect contestația formulată de către contestatorul condamnat A., împotriva sentinței penale nr. 366/17.10.2023 a Judecătoriei Dej pronunțată în dosar nr. x/2023.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Mureș la data de 19.12.2023.

Prin decizia penală nr. 308/CT din data de 20.12.2023 pronunțată în dosarul nr. x/2023, Tribunalul Mureș – secția penală, în temeiul art. 47 alin. (3) și (4) din C. proc. pen. raportat la art. 425

1

alin. (5) din C. proc. pen. și art. 587 alin. (3) din C. proc. pen., a admis excepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu, cu privire la soluționarea contestației formulate de contestatorul-condamnat A. împotriva sentinței penale nr. 366/17.10.2023 pronunțată de Judecătoria Dej în dosarul nr. x/2023.

În temeiul art. 50 alin. (1) din C. proc. pen. a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Tribunalului Cluj.

În baza art. 51 alin. (1) din C. proc. pen., a constatat ivit conflictul negativ de competență între Tribunalul Mureș și Tribunalul Cluj.

În baza art. 51 alin. (2) teza finală din C. proc. pen., a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

În baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen. cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

În temeiul art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., suma de 340 RON reprezentând onorariul apărătorului din oficiu desemnat pentru contestator a rămas în sarcina statului și a fost avansată din fondurile Ministerului Justiției.

În esență, Tribunalul Mureș a reținut că, în conformitate cu dispozițiile art. 425

1

alin. (5) din C. proc. pen., contestația se soluționează de către judecătorul de drepturi și libertăți, respectiv de către judecătorul de cameră preliminară de la instanța superioară celei sesizate sau, după caz, de către instanța superioară celei sesizate, respectiv de completul competent al Înaltei Curți de Casație și Justiție, în ședință publică, cu participarea procurorului.

De asemenea, a constatat că, sentința penală nr. 366/17.10.2023 pronunțată de Judecătoria Dej prin care s-a respins cererea de liberare condiționată formulată de contestatorul condamnat A., fiind o hotărâre pronunțată în materia executării pedepselor, poate fi supusă contestației, cale ordinară de atac de reformare, conform dispozițiilor art. 587 alin. (3) din C. proc. pen., iar instanța ierarhic superioară Judecătoriei Dej, care a pronunțat hotărârea atacată, este Tribunalul Cluj, astfel încât acestei instanțe îi revine competența de soluționare a cauzei.

Dispozițiile art. 587 alin. (3) din C. proc. pen. prevăd, într-adevăr, că hotărârea judecătoriei poate fi atacată cu contestație la tribunalul în a cărei circumscripție se află locul de deținere, în termen de 3 zile de la comunicare, însă acestea trebuie coroborate, atât cu dispozițiile art. 587 alin. (1) din C. proc. pen. care stabilesc competența de soluționare a cererilor/propunerilor de liberare condiționată în favoarea judecătoriei în a cărei circumscripție se află locul de deținere, precum și cu norma generală care stabilește competența de soluționare a contestațiilor, reprezentată de dispozițiile art. 425

1

alin. (5) din C. proc. pen.. Ca atare, în astfel de situații, atât pentru stabilirea competenței judecătoriei, cât și pentru stabilirea tribunalului competent să judece contestația, trebuie să se aibă în vedere locul de deținere al persoanei condamnate la data formulării cererii de liberare condiționată, doar o astfel de interpretare fiind în acord cu normele generale de stabilire a competenței, care se raportează întotdeauna la cererea inițială de învestire a organului judiciar.

Totodată, s-a reținut că normele care reglementează prorogarea legală de competență sunt de strictă interpretare, iar dispozițiile art. 587 alin. (3) din C. proc. pen. nu reglementează o astfel de situație, nefiind prevăzut expres că pentru stabilirea tribunalului competent să judece contestațiile formulate împotriva hotărârilor în materie de liberare condiționată trebuie avut în vedere locul de deținere de la data formulării contestației, astfel încât nu se poate stabili o nouă regulă de competență prin adăugare la lege.

Față de aceste considerente, Tribunalul Mureș a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea acestuia.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 27.12.2023.

Fiind învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, în temeiul art. 51 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Tribunalul Mureș.

Astfel, se constată că, prin cererea înregistrată la data de 04.07.2023 pe rolul Judecătoriei Dej sub nr. x/2023, condamnatul A., încarcerat în Penitenciarul Gherla, a solicitat liberarea condiționată, arătând că îndeplinește condițiile prevăzute de lege în acest sens.

Prin sentința penală nr. 366 din 17.10.2023 pronunțată de Judecătoria Dej în dosarul nr. x/2023, a fost respinsă cererea de liberare condiționată formulată de condamnatul A. și s-a stabilit că cererea de liberare poate fi reînnoită la împlinirea fracției obligatorii calculate potrivit legii.

Împotriva acestei sentințe a formulat contestație condamnatul A., la data de 01.11.2023, la momentul formulării contestației fiind încarcerat la Penitenciarul Târgu Mureș.

Potrivit art. 587 alin. (1) din C. proc. pen., liberarea condiționată se dispune, la cererea sau la propunerea făcută potrivit dispozițiilor legii privind executarea pedepselor, de către judecătoria în a cărei circumscripție se află locul de deținere.

De asemenea, potrivit art. 587 alin. (3) din C. proc. pen., hotărârea judecătoriei poate fi atacată cu contestație la tribunalul în a cărei circumscripție se află locul de deținere, în termen de 3 zile de la comunicare.

Așadar, criteriul de stabilire a competenței este locul de deținere, respectiv cel în care persoana condamnată execută pedeapsa, la data formulării cererii.

În acest sens este și Decizia nr. 15/2018 din 17.09.2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 885 din 22/10/2018, prin care s-a stabilit că "instanța competentă să soluționeze cererile formulate de persoanele condamnate în cursul executării pedepsei este instanța în a cărei circumscripție se află locul de deținere la data formulării cererii, indiferent dacă locul de deținere este reprezentat de penitenciarul stabilit inițial sau de penitenciarul stabilit prin transferarea definitivă ori temporară a persoanei condamnate".

Prin urmare, având în vedere că hotărârea judecătoriei cu privire la soluționarea cererii de liberare condiționată se poate contesta la tribunalul în a cărui circumscripție se află locul de deținere a persoanei condamnate la data formulării contestației, conform dispozițiile art. 587 alin. (3) din C. proc. pen., iar condamnatul A. se afla încarcerat în Penitenciarul Târgu Mureș la momentul formulării contestației, instanța competentă să soluționeze cauza este Tribunalul Mureș

În final, Înalta Curte reține că dispozițiile art. 587 alin. (3) din C. proc. pen. care reglementează contestația formulată în procedura de liberare condiționată au caracter special, în raport cu dispozițiile generale reglementate de art. 425

1

din C. proc. pen.

Pentru aceste considerente, având în vedere că la momentul formulării contestației, condamnatul se afla încarcerat la Penitenciarul Târgu Mureș, în temeiul art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe contestatorul – condamnat A. în favoarea Tribunalului Mureș, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Conform art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu va rămâne în sarcina statului și se va suporta din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe contestatorul A. în favoarea Tribunalului Mureș, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, în cuantum de 340 RON, se suportă din fondul Ministerului Justiției.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 04 ianuarie 2024.