ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)
Ședința publică din data de 23 aprilie 2024
Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin decizia penală nr. 113 din 28 februarie 2024 pronunțată de Tribunalul Cluj, în temeiul art. 587 alin. (3) C. proc. pen., s-a admis excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Cluj. În temeiul art. 50 C. proc. pen. s-a declinat în favoarea Tribunalului Mehedinți competența de soluționare a cauzei având ca obiect contestația formulată de către contestatorul condamnat A., deținut în Penitenciarul Dobreta Turnu Severin, împotriva sentinței penale nr. 1339 din 11.12.2023 a Judecătoriei Gherla.
Pentru a dispune astfel, s-a reținut că prin sentința penală nr. 1339 din 11.12.2023 pronunțată de Judecătoria Gherla în dosar nr. x/2023 în temeiul art. 587 alin. (2) din C. proc. pen., a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea de liberare condiționată formulată de petentul condamnat A., deținut în Penitenciarul Gherla și a fost menținut termenul de reiterare a cererii stabilit prin procesul-verbal întocmit de Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate pentru data de 15.03.2024. A fost obligat petentul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în sumă de 350 RON și s-a dispus asupra onorariul avocatului desemnat din oficiu pentru condamnat, av. B., în cuantum de 340 RON.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin cererea formulată de petentul A. s-a solicitat liberarea condiționată din executarea pedepsei de 7 ani 8 luni 1115 zile închisoare. În motivarea cererii sale, petentul a arătat că a executat fracția prevăzută de lege. Din procesul-verbal întocmit de comisia de liberare condiționată f.41-42, a rezultat că petentul A. se află în Penitenciarul Gherla, unde execută o pedeapsă de 7 ani 8 luni 1115 zile închisoare. A executat până la data de 16.11.2023, 2885 zile închisoare, iar pentru a putea beneficia de liberare condiționată, acesta trebuie să execute, conform articolului 100 alin. (1) din C. pen., 3/4 din pedeapsă, adică 2937 zile închisoare. Pentru a putea beneficia de liberare condiționată, trebuie să execute, conform articolului 100 alin. (1) lit. b) din C. pen., cel condamnat se afla în executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis.
Din textul de lege citat reiese că pentru a fi liberat condiționat, condamnatul trebuie să îndeplinească în mod cumulativ cele trei condiții (executarea fracțiunii de pedeapsă, stăruința în muncă și dovezi de îndreptare). Din cele de mai sus reiese că deținutul îndeplinește numai prima condiție (executarea fracțiunii de pedeapsă). Din procesul-verbal întocmit de comisia de liberare condiționată f.41-42, reiese că petiționarul A. execută pedeapsa în regim deschis. De asemene, este recidivist f.41 verso, reținându-se că petentul nu îndeplinește toate condițiile pentru liberare condiționată, cererea acestuia fiind respinsă.
S-a subliniat, în mod deosebit, faptul că, pentru a-i fi acordat beneficiul solicitat, prin cererea dedusă judecății, condamnatul trebuie să facă dovada unei conduite exemplare în timpul executării pedepsei, instanța de judecată fiind suverană în a aprecia justețea unei astfel de cereri, singura în măsură să stabilească dacă reeducarea și îndreptarea acesteia sunt posibile și fără executarea în penitenciar a restului de pedeapsă. Liberarea condiționată nu este un drept al condamnatului, ci o facultate, o vocație, o posibilitate a instanței de executare ce trebuie să ia în considerare toți factorii ce țin de persoana condamnatului și comportamentul acestuia, simpla executare a fracției obligatorii de pedeapsă neputând atrage în mod automat acordarea beneficiului în discuție.
La data de 13.12.2023, în termenul legal, condamnatul A. a declarat contestație împotriva sentinței penale nr. 1339/11.12.2023 pronunțată de Judecătoria Gherla în dosar nr. x/2023 .
În ședința publică, instanța de control judiciar a invocat din oficiu excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Cluj având în vedere că, la momentul la care condamnatul a formulat contestația, se afla în Penitenciarul Drobeta Turnu Severin.
Analizând cu prioritate excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Cluj invocată, s-a menționat că potrivit art. 587 alin. (3) C. proc. pen. hotărârea judecătoriei (prin care se soluționează cererea sau propunerea de liberare condiționată) poate fi atacată cu contestație la tribunalul în a cărei circumscripție se află locul de deținere în termen de 3 zile de la comunicare, respectiv tribunalul în a cărui circumscripție se află locul de deținere în care execută pedeapsa persoana condamnată la data formulării contestației.
Din actele dosarului, s-a reținut că atât la data la care condamnatului A. i s-a comunicat copia minutei sentinței penale nr. 1339/11.12.2023, respectiv la data de 18.12.2023 cât și la data la care acesta a declarat contestație personal, 13.12.2023 acesta se afla încarcerat în Penitenciarul Drobreta Turnu Severin, astfel cum rezultă din chiar contestația condamnatului și plicul prin intermediul căruia acesta a transmis actul procedural instanței de fond, loc de deținere ce se află în circumscripția Tribunalului Mehedinți.
Rezultă de altfel din fișa A.N.P. a condamnatului că locul de deținere în care acesta execută pedeapsa este Penitenciarul Drobeta Turnu Severin, acesta fiind doar în tranzit în Penitenciarul Gherla la momentul la care a formulat cererea de liberare condiționată pentru afaceri judiciare.
În opinia tribunalului, instanța competentă din punct de vedere teritorial a soluționa contestația este tribunalul în a cărei circumscripție se află locul de deținere în care execută pedeapsa persoana condamnată la data formulării contestației, astfel cum în mod expres prevăd dispozițiile art. 587 alin. (3) C. proc. pen., dispoziții care sunt derogatorii de la cele prevăzute de art. 587 alin. (1) C. proc. pen.
La data de 15.03.2024, s-a înregistrat pe rolul Tribunalului Mehedinți contestația formulată de condamnatul A. împotriva sentinței penale nr. 1339/11.12.2023 pronunțată de Judecătoria Gherla în dosar nr. x/2023, urmare a declinării competenței teritoriale de către Tribunalul Cluj în favoarea Tribunalului Mehedinți, având primul termen de judecată la data de 04.04.2024.
Prin decizia nr. 174 din 04 aprilie 2024 pronunțată de Tribunalul Mehedinți, secția penală, s-a admis excepția necompetenței invocate din oficiu, s-a declinat competența de soluționare a cauzei având ca obiect contestația formulată de condamnatul A. împotriva sentinței penale nr. 1339 din 11.12.2023, pronunțată de Judecătoria Gherla, în dosarul nr. x/2023, în favoarea Tribunalului Cluj. S-a constatat ivit conflict negativ de competență și s-a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea acestui conflict de competență
În cauză, s-a constatat că cererea formulată de petentul A. are ca obiect liberarea condiționată anterior executării integrale a pedepsei cu închisoarea în a cărei executare se află persoana privată de libertate.
Potrivit dispozițiilor art. 587 alin. (1) din C. proc. pen., liberarea condiționată se dispune, la cererea sau la propunerea făcută potrivit dispozițiilor legii privind executarea pedepselor, de către judecătoria în a cărei circumscripție se află locul de deținere.
În conformitate cu prevederile Deciziei RIL nr. 15/2018, instanța competentă să soluționeze cererile formulate de persoanele condamnate în cursul executării pedepsei este instanța în a cărei circumscripție se află locul de deținere la data formulării cererii, indiferent dacă locul de deținere este reprezentat de penitenciarul stabilit inițial sau de penitenciarul stabilit prin transferarea definitivă ori temporară a persoanei condamnate.
În cauza de față, la momentul formulării cererii de liberare condiționată, condamnatul A. se află încarcerat în Penitenciarul Gherla pentru executarea pedepsei.
În conformitate cu dispozițiile art. 425
1
alin. (5) din C. proc. pen., contestația se soluționează de către judecătorul de drepturi și libertăți, respectiv de către judecătorul de cameră preliminară de la instanța superioară celei sesizate sau, după caz, de către instanța superioară celei sesizate, respectiv de completul competent al Înaltei Curți de Casație și Justiție, în ședință publică, cu participarea procurorului.
În condițiile în care sentința atacată a fost pronunțată de Judecătoria Gherla, contrar celor reținute în hotărârea de declinare, s-a apreciat că, în cauză, competența de soluționare a contestației formulate de petent, aparține Tribunalului Cluj.
Potrivit art. 587 alin. (3) din C. proc. pen., hotărârea judecătoriei poate fi atacată cu contestație la tribunalul în a cărei circumscripție se află locul de deținere, în termen de 3 zile de la comunicare. Contestația formulată de procuror este suspensivă de executare.
În cauză, raportat la considerentele Deciziei RIL nr. 15/2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a constatat că noțiunea de instanță în a cărei circumscripție se află locul de deținere, se referă la instanța în a cărei circumscripție se află locul de deținere la data formulării cererii, indiferent dacă locul de deținere este reprezentat de penitenciarul stabilit inițial sau de penitenciarul stabilit prin transferarea definitivă ori temporară a persoanei condamnate. Pentru a pronunța această soluție interpretativă, instanța supremă a reținut în esență:
"Criteriul locului de deținere în care execută pedeapsa persoana condamnată la data formulării cererii, ca loc de deținere pe baza căruia se determină instanța competentă, presupune că transferarea persoanei condamnate ulterior datei formulării cererii într-un alt penitenciar nu are aptitudinea de a modifica instanța competentă și nu poate avea ca efect declinarea competenței. În măsura în care se admite că transferarea persoanei condamnate ulterior datei formulării cererii într-un alt penitenciar nu are aptitudinea de a modifica instanța competentă, trebuie să se admită, pentru identitate de rațiuni, că nici executarea pedepsei într-un alt penitenciar anterior formulării cererii nu are aptitudinea de a modifica instanța competentă".
Astfel, s-a apreciat că nu se poate reține că prevederile art. 587 alin. (3) din C. proc. pen., instituie o excepție de la dispozițiile art. 425
1
alin. (5) din C. proc. pen., fiind evident că, inclusiv, calea de atac se judecă de instanța în a cărei circumscripție se află locul de deținere la data formulării cererii de liberare condiționată, iar nu, la momentul declarării contestației, împotriva hotărârii pronunțate de judecătorie.
Fiind sesizată, în temeiul art. 51 alin. (1) și (2) din C. proc. pen., cu soluționarea conflictului negativ de competență, Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Tribunalul Cluj, pentru următoarele considerente:
Conflictul de competență reprezintă situația juridică provocată de hotărârile unor instanțe care își declină judecarea aceleiași cauze, solicitând instanței ierarhice superioare comune stabilirea competenței de soluționare a respectivului dosar.
În cauză, petentul A. a formulat cerere de liberare condiționată, la momentul formulării acesteia, se afla încarcerat în Penitenciarul Gherla pentru executarea pedepsei, cererea sa a fost respinsă, iar împotriva acestei soluții condamnatul a formulat contestație.
Potrivit dispozițiilor art. 587 alin. (1) din C. proc. pen., liberarea condiționată se dispune, la cererea sau la propunerea făcută potrivit dispozițiilor legii privind executarea pedepselor, de către judecătoria în a cărei circumscripție se află locul de deținere. Alin. 3 al aceluiași articol stabilește că hotărârea judecătoriei poate fi atacată cu contestație la tribunalul în a cărei circumscripție se află locul de deținere, în termen de 3 zile de la comunicare.
Prin Decizia nr. 15 din 17 septembrie 2018, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în recurs în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial din 22 octombrie 2018, s-a stabilit că "Instanța competentă să soluționeze cererile formulate de persoanele condamnate în cursul executării pedepsei este instanța în a cărei circumscripție se află locul de deținere la data formulării cererii, indiferent dacă locul de deținere este reprezentat de penitenciarul stabilit inițial sau de penitenciarul stabilit prin transferarea definitivă ori temporară a persoanei condamnate".
De asemenea, în considerentele Deciziei RIL nr. 15/2018 s-au reținut în esență următoarele:
"Criteriul locului de deținere în care execută pedeapsa persoana condamnată la data formulării cererii, ca loc de deținere pe baza căruia se determină instanța competentă, presupune că transferarea persoanei condamnate ulterior datei formulării cererii într-un alt penitenciar nu are aptitudinea de a modifica instanța competentă și nu poate avea ca efect declinarea competenței. În măsura în care se admite că transferarea persoanei condamnate ulterior datei formulării cererii într-un alt penitenciar nu are aptitudinea de a modifica instanța competentă, trebuie să se admită, pentru identitate de rațiuni, că nici executarea pedepsei într-un alt penitenciar anterior formulării cererii nu are aptitudinea de a modifica instanța competentă".
Astfel, în cuprinsul deciziei mai sus menționată, se stabilește criteriul locului de deținere în care execută pedeapsa persoana condamnată la data formulării cererii, ca loc de deținere pe baza căruia se determină instanța competentă. Prin urmare, transferarea persoanei condamnate ulterior datei formulării cererii într-un alt penitenciar nu are aptitudinea de a modifica instanța competentă și nu poate avea ca efect declinarea competenței.
În acest context, întrucât la data formulării cererii condamnatul A. era deținut în vederea executării, în Penitenciarul Gherla, competența de soluționare a prezentei cauze, revine instanței corespunzătoare în a cărei circumscripție se afla locul de deținere de la data formulării cererii de liberare condiționată și nu la momentul declarării contestației împotriva hotărârii pronunțate de judecătorie, respectiv Tribunalului Cluj.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe petentul condamnat A. în favoarea Tribunalului Cluj, instanță căreia i se trimite dosarul.
În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
În temeiul art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru petentul condamnat, în cuantum de 340 RON, va rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe contestatorul condamnat A. în favoarea Tribunalului Cluj, instanță căreia i se va trimite dosarul.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, în cuantum de 340 RON, rămâne în sarcina statului și se plătește din fondul Ministerului Justiției.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 aprilie 2024.