ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 519/2025

Sentința pronunțată de Judecătoria Craiova: Prin sentința civilă nr. 6909 din 13 septembrie 2022, pronunțată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr. x/299/2019, a fost admisă excepția perimării acțiunii, invocată din oficiu. A fost constatată ca perimată acțiunea privind pe reclamantul A și pe pârâtul Comisia locală de aplicare a legilor fondului funciar din cadrul Primăriei Comunei B. A fost respinsă cererea de repunere pe rol. Anterior sentinței civile menționate, instanța de fond, prin încheierea din data de 06 decembrie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/299/2019, a suspendat judecarea cauzei privind pe reclamantul A și pe pârâtul Comisia locală de aplicare a legilor fondului funciar din cadrul primăriei Comunei B, în baza art. 242 C. proc. civ. Împotriva sentinței civile nr. 6909 din 13 septembrie 2022 și a încheierii din data de 06 decembrie 2021, a formulat recurs recurentul A, criticându-le pentru netemeinicie și nelegalitate, cauza fiind înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj sub nr. x/299/2019/a1.

Încheierea și decizia civilă pronunțate de Tribunalul Dolj: La data de 14 februarie 2023, recurentul a depus la dosar o cerere de recuzare a întregului complet Cx, iar prin încheierea de ședință din data de 27 februarie 2023, Tribunalul a admis excepția netimbrării cererii de recuzare, invocată de instanță din oficiu și a fost anulată ca netimbrată cererea de recuzare, constatându-se că recurentul nu a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru aferente cererii de recuzare până la termenul de judecată din data de 27 februarie 2023, deși obligația timbrării i-a fost adusă la cunoștință, prin citație, la data de 20 februarie 2023, conform dovezii de înmânare a citației, aflată la fila 45 din dosar. Prin decizia civilă nr. 32 din 11 aprilie 2023, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. x/299/2019/a1, a fost admisă excepția tardivității formulării recursului, invocată de instanță din oficiu. A fost respins recursul formulat de recurentul A, împotriva sentinței civile nr. 6909 din 13 septembrie 2022 și a încheierii de la termenul din data de 06 decembrie 2021, pronunțate de Judecătoria Craiova, în dosarul nr. x/299/2019, în contradictoriu cu intimata Comisia locală de aplicare a legilor fondului funciar din cadrul primăriei Comunei B, ca tardiv formulat. Împotriva încheierii de ședință din data de 27 februarie 2023 și a deciziei 32 din 11 aprilie 2023 a formulat recurs recurentul A, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.

Decizia Curții de Apel Craiova – Secția I civilă și încheierile din 17 octombrie 2023, 26 aprilie 2024 și 9 mai 2024: Prin decizia civilă nr. 361 din 14 mai 2024, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, Secția I civilă, a fost respins, ca nefondat, recursul formulat de recurentul reclamant A, împotriva încheierii de ședință din data de 27 februarie 2023 și a deciziei civile nr. 32 din 11 aprilie 2023, pronunțate de Tribunalul Dolj în dosarul nr. x/299/2019/a1, în contradictoriu cu intimata Comisia locală de aplicare a legilor fondului funciar din cadrul primăriei Comunei B, având ca obiect ,,fond funciar”. Prin încheierile din 17 octombrie 2023, 26 aprilie 2024 și 9 mai 2024 au fost respinse cererile de recuzare formulate de petent împotriva membrilor completului de judecată, precum și a completului în ansamblul său.

Calea de atac exercitată în cauză: Împotriva încheierii din 17 octombrie 2023, a încheierii din 26 aprilie 2024 și a încheierii din 9 mai 2024, pronunțate de Curtea de Apel Craiova, Secția I civilă, a declarat recurs A.

Înregistrarea recursului la Înalta Curte de Casație si Justiție: Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția I civilă la 10 iunie 2024 și a fost repartizat aleatoriu completului de filtru nr. y. Prin rezoluția din 12 iunie 2024, s-a dispus comunicarea către recurent a obligației legale de plată a taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 lei. Prin încheierea de ședință din 17 septembrie 2024, s-a admis cererea de ajutor public judiciar în sensul scutirii petentului de la plata taxei judiciare de timbru.

Motivarea cererii de recurs: Prin prezentul demers procesual, recurentul a învederat că înțelege să atace încheierile de la termenele din 17 octombrie 2023, 26 aprilie 2024 și respectiv 9 mai 2024, criticând soluțiile de respingere – în mod netemeinic și nelegal, în opinia sa – a cererilor de recuzare a judecătorilor completului. Recursul a fost întemeiat în drept pe dispozițiile art. 483, art. 486 și art. 488 alin. (1) pct. 5 și 6 C. proc. civ. A învederat că își fundamentează cererea de recurs pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 și 6 C. proc. civ., articole pe care le consideră incidente, întrucât nu i s-a comunicat încheierea de la termenul din 27 octombrie 2023 prin care s-a respins cererea de recuzare pe care a formulat-o, împrejurare pe care o consideră în opinia sa, de natură să îi permită ,,să-și rezerve dreptul de a motiva apelul după primirea încheierii de la termenul din 27 octombrie 2023”. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție: Examinând recursul în raport de excepția nulității, invocată din oficiu, a cărei analiză este prioritară, întrucât privește legala învestire a instanței de recurs, Înalta Curte reține următoarele: Recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare ce poate fi exercitată numai în cazurile strict și limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ. în privința motivelor ce pot fi formulate prin această cale de atac, iar nerespectarea dispozițiilor legale cu privire la această cerință atrage sancțiunea procedurală a nulității recursului. Aceasta înseamnă că titularul recursului este ținut să își conformeze conduita procesuală exigențelor legale menționate pentru a crea premisele necesare pentru exercitarea controlului de legalitate de către instanța de recurs, iar criticile formulate trebuie să vizeze argumentele reținute de instanță în justificarea soluției pronunțate, în caz contrar, neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanța superioară. Obligația părții recurente de a motiva recursul presupune nu numai evocarea simplei sale nemulțumiri în raport cu soluția atacată și nici simpla indicare formală a unora din punctele art. 488 alin. (1) pct. 1-8 din C. proc. civ., ci implică obligația de a arăta cazul sau cazurile de casare pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor în concret, respectiv raportarea motivului de casare invocat la procedura derulată în fața instanței anterioare sau hotărârea recurată, criticându-se măsurile procedurale dispuse de instanță sau raționamentul logico-juridic expus în cuprinsul hotărârii atacate. Invocarea unor critici care nu se încadrează în nici un motiv de recurs prevăzut de lege sau evocarea doar formală a art. 488 pct. 5 și 6 C. proc. civ. atrage aplicarea sancțiunii nulității căii de atac, în conformitate cu art. 489 alin. (2) din C. proc. civ. Simple afirmații ale recurentului că ,,mi-au fost respinse în mod netemeinic și nelegal cele trei cereri de recuzare ale judecătorilor completului”, sau mențiunea că ,,își rezervă dreptul de a motiva apelul după primirea încheierii de la termenul din 27 octombrie 2023”, nu reprezintă motive efective de recurs și nu permit a se reține ca fiind real incident vreun caz de casare. Se observă că prin încheierile criticate prin prezenta cale de atac au fost respinse cererile de recuzare formulate de petent, încheieri cu privire la care avea deschisă calea de atac a recursului în 5 zile de la comunicarea deciziei civile nr. 361 din 14 mai 2024, prin care s-a respins ca nefondat recursul formulat de recurent împotriva încheierii de ședință din 27 februarie 2023 și a deciziei civile nr. 32 din 11 aprilie 2023, pronunțate de Tribunalul Dolj. Întrucât obiectul recursului îl constituie aceste încheieri, eventualele critici susceptibile de încadrare în dispozițiile art. 488 C. proc. civ. ar fi trebuit să dezvolte argumente prin care să se tindă a se demonstra, în concret, nelegalitatea măsurii dispuse prin încheierile recurate și să combată cele reținute de instanță, în sensul de a demonstra nelegalitatea soluției de respingere a recuzărilor formulate. Absența unor atare argumente și enunțarea doar în mod generic și nedeterminat a unor nemulțumiri legate de modul de soluționare a cererilor sale de recuzare echivalează cu nemotivarea căii de atac. Având în vedere considerentele expuse, în condițiile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 489 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a aplica sancțiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea căii de atac.