ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 16.10.2012

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6280/2012

HOTĂRÂRE
16.10.2012
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6280/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Deliberând asupra

cererii de revizuire de față, constată:

Prin cererea înregistrată la data de 08 august

2011, Direcția Generală a Finanțelor Publice Buzău, în numele Statului Român

reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice a solicitat revizuirea Deciziei

nr. 5852 din 7 iulie 2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție,

secția civilă și de proprietate intelectuală, și a precizat că va depune

motivele de revizuire.

Ulterior acestei

cereri, la data de 11 iunie 2012, revizuenta Direcția Generală a Finanțelor

Publice Buzău, în numele Statului Român reprezentat prin Ministerul Finanțelor

Publice a depus "motivele de revizuire", fără însă a le întemeia în

drept.

În motivarea în fapt

a cererii de revizuire, în esență, revizuenta a susținut că, instanța de recurs

a schimbat în parte sentința tribunalului, care a acordat inițial reclamantului

daune morale de 10.000 euro, conform art. 5 alin. (1) lit. a) pct. 1 din Legea

nr. 221/2009 și a stabilit la 172.000 euro, cuantumul acestora, urmare

admiterii recursului declarat de reclamantul P.P., majorând astfel cuantumul

despăgubirilor și a arătat că scopul acordării de despăgubiri pentru daunele

morale suferite de persoanele persecutate în perioada comunistă, constă nu atât

în repararea prejudiciului suferit, prin repunerea persoanei persecutate într-o

situație similară cu cea avută anterior, cât aceea a obținerii unor satisfacții

de ordin moral.

În cuprinsul cererii

de revizuire sunt evidențiate și dezvoltate pe larg de către revizuentă,

chestiuni ce țin de natura nepatrimonială a daunelor morale, de criteriile

specifice de evaluare a acestora, în raport de principiile echității și

proporționalității daunelor cu prejudiciul, cu referire la aplicarea Legii nr.

221/2009, la întinderea prejudiciului și la cuantificarea acestuia, referitor

la condamnările aplicate reclamantului P.P.

Totodată sunt

relevate considerații ce țin de întinderea despăgubirilor, de durata și

efectele măsurii de condamnare, în raport de situația economico-financiară a

Statului Român, mai precis sunt invocate critici privind cuantificarea daunelor

morale, fără a se indica și încadra, în drept, motivele de revizuire în

conținutul pct. 1 - 10 descrise strict și limitativ de dispozițiile art. 322 C.

proc. civ.

Deși Înalta Curte i-a

acordat revizuentei un termen pentru acest motiv, la data de 12 iunie 2012,

când a dispus amânarea cauzei, conform art. 326 (1) rap. la art. 112 pct. 4 C.

proc. civ., revizuenta nu a precizat în drept motivele cererii de revizuire. La

termenul de judecată din 16 octombrie 2012, instanța, din oficiu, a pus în

discuție admisibilitatea cererii de revizuire, față de împrejurarea că nu au

fost indicate în drept, motivele de revizuire, nefiind îndeplinite condițiile

prevăzute de art. 326 (1) C. proc. civ.

Revizuenta Direcția

Generală a Finanțelor Publice a județului Buzău în numele Statului Român prin

Ministerul Finanțelor Publice, reprezentată de consilier juridic M.N. a

precizat formal, la interpelarea instanței de judecată, că motivele cererii de

revizuire pot fi încadrate în temeiul art. 322 pct. 2 și 10 C. proc. civ., fără

însă a depune aceste precizări în scris și a le dezvolta în cuprinsul unei

cereri, care să întrunească cerințele expres prevăzute de art. 326 (1) raportat

la art. 82 din același cod.

Cererea de revizuire

este inadmisibilă și urmează a fi respinsă pentru considerentele ce succed:

Potrivit art. 326 (1)

prevăzute pentru cererea de chemare în judecată", iar dezbaterile sunt

limitate, conform alin. (3) al aceluiași text procedural la admisibilitatea

revizuirii și la faptele pe care se întemeiază.

Prin trimiterea

realizată în mod expres de legiuitor, la dispoziția sus-menționată rezultă că,

cererii de revizuire îi sunt aplicabile prevederile cuprinse în art. 112 C.

proc. civ. (pct. 4) în sensul indicării motivelor de fapt și de drept pe care

se întemeiază cererea.

Ca atare, cererea de

revizuire poate fi modificată numai în limitele prevăzute de art. 322 C. proc.

civ. și cu respectarea termenelor impuse de art. 324 din același cod, pentru

diferitele motive de revizuire, având în vedere faptul că, în reglementarea

acestei căi extraordinare de atac de retractare, termenul de o lună se

socotește diferit, conform pct. 1 - 5, acesta din urmă cu alineatele

corespunzătoare.

Prin Decizia nr. 5852

din 7 iulie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de

proprietate intelectuală, pronunțată în Dosarul nr. 4960/114/2009 a acestei

instanței, s-a admis recursul declarat de reclamantul P.P. împotriva Deciziei

nr. 183 din 27 septembrie 2010 a Curții de Apel Ploiești, secția civilă și pentru

cauze cu minori și de familie. S-a modificat în parte decizia recurată.

S-a admis apelul

declarat de reclamantul P.P. împotriva Sentinței civile nr. 892 din 7 iulie

2010 a Tribunalului Buzău.

S-a schimbat în parte

sentința, în sensul că s-a stabilit cuantumul despăgubirilor la suma de 172.000

euro și au fost menținute celelalte dispoziții ale deciziei și sentinței.

În cererea de

revizuire a acestei decizii sunt dezvoltate critici ce vizează chestiuni de

apreciere a cuantumului daunelor morale acordate de instanța de recurs, cu

referire la stabilirea acestora peste limita corespunzătoare criteriilor de

proporționalitate, invocându-se practic, aspecte ce țin de netemeinicie,

situație în care nu pot fi incidente prevederile art. 322 pct. 1 - 10 C. proc.

civ., cu atât mai mult cu cât, numai în mod formal au fost indicate oral,

motivele de revizuire prevăzute de art. 322 pct. 2 și 10 din același cod.

În lipsa formulării

cererii de revizuire, cu respectarea dispozițiilor art. 326 (1) la care s-a

făcut deja referire, fiind o cale de atac de retractare, revizuirea nu

declanșează o verificare a temeiniciei probatoriilor, întrucât, numai în acest

cadru pot fi apreciate, în speță, "motivele de revizuire", astfel cum

acestea au fost redactate și depuse la dosar.

Conform art. 322 C.

proc. civ., revizuirea unei hotărâri rămasă definitivă în instanța de apel sau

prin neapelare, precum și a unei hotărâri date de o instanță de recurs atunci

când evocă fondul, se poate cere numai pentru una din situațiile prevăzute la

cele 10 puncte, strict și limitativ determinate în cuprinsul textului

procedural evocat.

Invocarea generică a

dispozițiilor art. 322 pct. 2 și 10 C. proc. civ., realizată în mod formal,

fără o susținere scrisă a motivării sub aceste aspecte, atrage inadmisibilitatea

cererii de revizuire, urmare neîncadrării acesteia în cazurile reglementate de

art. 322 C. proc. civ.

Respinge cererea de

revizuire formulată de revizuenta Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului

Buzău în numele Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice împotriva

Deciziei nr. 5852 din 07 iulie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție,

secția civilă și de proprietate intelectuală, ca inadmisibilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 16 octombrie 2012.

Procesat de GGC - GV

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2012-05-14
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3296/2012
une, imposibil a fi echivalate bănește. Din acest motiv, instanța sesizată cu repararea prejudiciului nepatrimonial trebuie să încerce să stabilească o sumă necesară nu atât pentru a repune victima într-o situație similară cu acea avută ant
ÎCCJ 2012-04-02
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2417/2012
ori ca neîntemeiate, în subsidiar, în sensul reducerii cuantumului despăgubirilor morale acordate, arătând că suma de 20.000 euro, reprezentând daune morale, este nejustificată în raport de întinderea prejudiciului real suferit, având în ve
ÎCCJ 2012-06-12
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4319/2012
Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra recursului de față, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 548 din 23 aprilie 2010, Tribunalul București, secția a-V-a civilă, a admis în parte acțiunea reclamantului P.N. A d
ÎCCJ 2012-05-09
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3159/2012
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului București, la 12 februarie 2010, reclamanta Z.V. a chemat în judecată pe pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, solicitând, în
ÎCCJ 2012-02-01
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 557/2012
, reclamanta a susținut că toate actele depuse și întreg probatoriul administrat în cauză au concluzionat faptul că prejudiciul moral suferit de către apelant și familia sa a fost pe deplin dovedit, însă instanța nu a avut în vedere aceasta
Sursă