ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 27.03.2025

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 843/2025

HOTĂRÂRE
27.03.2025
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 843/2025 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată:

Obiectul cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București la 12 iunie 2024, reclamanta A a solicitat obligarea pârâtei B Bank -Sucursala București la ștergerea mențiunilor negative regăsite în lunile octombrie 2020, decembrie 2020, ianuarie 2021, februarie 2021, mai 2021, septembrie 2021, octombrie 2021, noiembrie 2021, decembrie 2021, ianuarie 2022, februarie 2022-decembrie 2022, ianuarie-decembrie 2023 și ianuarie 2024, înregistrate în sistemul Biroului de Credite, în ipoteza în care procedura de notificare a debitorului, prin intermediul sms-ului, email-ului sau adresei de corespondență, nu s-a făcut cu cel puțin 15 zile prealabil raportării.

Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență

Prin sentința civilă nr. 9605 din 8 noiembrie 2024, Judecătoria Sectorului 1 București-Secția I civilă a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența în favoarea Judecătoriei Satu Mare, reținând că prevederile art. 18 din Legea nr. 677/2001 instituie o competență teritorială exclusivă în favoarea instanței de la domiciliul reclamantului.

Prin sentința civilă nr. 595 din 19 februarie 2025, Judecătoria Satu Mare-Secția civilă a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București-Secția civilă, reținând incidența prevederilor art. 24 alin. (4) din Legea nr. 102/2005, coroborate cu cele ale art. 116 C. proc. civ., și având în vedere că sediul operatorului B Bank Sucursala București este în Sectorul 1.

Constatând ivit conflictul negativ de competență, Judecătoria Satu Mare-Secția civilă a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea pronunțării regulatorului de competență.

Soluționând conflictul negativ de competență, Înalta Curte va stabili că instanța competentă teritorial să soluționeze cauza este Judecătoria Sectorului 1 București-Secția I civilă, pentru următoarele considerente:

Raportat la pretenția dedusă judecății și la temeiurile de drept invocate în susținerea sa, se reține că instanța competentă teritorial a soluționa litigiul se stabilește în raport cu dispozițiile speciale ale Legii nr. 102/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, forma în vigoare la data sesizării instanței (12 iunie 2024), iar nu prevederile Legii nr. 677/2001, întrucât acest din urmă act normativ a fost abrogat prin art. V alin. (1) din Legea nr. 129/2018 („la 25 mai 2018, se abrogă Legea nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 12 decembrie 2001”).

Potrivit art. 24 alin. (3) din Legea nr. 102/2005, ,,orice persoană care a suferit un prejudiciu în urma unei prelucrări de date cu caracter personal, efectuată ilegal, se poate adresa instanței competente pentru repararea acestuia”, iar, conform alin. (4) al aceluiași articol, ,,instanța competentă este cea de la sediul operatorului sau al persoanei împuternicite de operator ori de la reședința obișnuită a persoanei vizate”. Se constată că aceste dispozițiile legale speciale instituie o competență teritorială alternativă, astfel că alegerea între instanțele deopotrivă competente revine reclamantului, conform art. 116 C. proc. civ.

În cauză, reclamanta a optat pentru Judecătoria Sectorului 1 București, care este instanța competentă teritorial prin raportare la sediul pârâtei, fixând astfel, în mod definitiv, competența de soluționare a cauzei în favoarea acesteia, astfel că Judecătoria Sectorului 1 București nu mai putea să își decline competența.

Față de aceste considerente, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București-Secția I civilă.

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București-Secția I civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 27 martie 2025.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2025-03-27
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 842/2025
Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată: Obiectul cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 București la 9 decembrie 2024, petentul S.C.P.E.J. „A” a formulat cerere în numele creditoarei Banc
ÎCCJ 2024-10-31
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2406/2024
Ședința publică din data de 31 octombrie 2024 Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată: 1. Obiectul cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Brașov la 24 mai 2023, reclamanta A. a solicitat obligarea pârâ
ÎCCJ 2023-02-09
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 256/2023
prescripției dreptului material la acțiune cu privire la petitele 3 și 4 și excepția lipsei de interes în ceea ce privește petitele 2 și 4 din cererea de chemare în judecată, iar pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiată. La termenul de
ÎCCJ 2025-12-04
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2254/2025
Ședința publică din data de 4 decembrie 2025 Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată: 1. Obiectul cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Timișoara, secția I civilă la 4 iulie 2025, petentul A. a solici
ÎCCJ 2021-05-19
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1254/2021
ța competentă fiind Judecătoria Sectorului 1 București, aceasta fiind instanța de la sediul pârâtului. Având în vedere considerentele de fapt și de drept expuse, Judecătoria Sebeș a admis excepția necompetenței teritoriale invocată de pârât
Sursă