ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 506/2022
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 506/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 15 martie 2022
I. Circumstanțele cauzei:
Obiectul cauzei:
Prin cererea înregistrată la 2 decembrie 2021 pe rolul Judecătoriei Câmpulung, sub nr. x/2021, creditoarea Societatea Națională de Radiocomunicații S.A. București, prin intermediul Biroului Executorului Judecătoresc A., a solicitat încuviințarea executării silite împotriva debitorului B., pentru aducerea la îndeplinire a dispozițiilor înscrise în titlul executoriu reprezentat de decizia nr. 715/2017 a Curții de Apel Pitești, definitivă.
Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență:
2.1. Prin sentința civilă nr. 3262 din data de 10 decembrie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Judecătoria Câmpulung a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București.
Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Câmpulung, în esență, a făcut aplicarea art. 666 C. proc. civ., reținând că, din verificările realizate în sistemul informatizat ECRIS, a rezultat că o cerere similară a fost promovată de aceeași creditoare, împotriva aceluiași debitor, în cursul anului 2017 la Judecătoria Câmpulung, iar, în dosarul astfel format, cu nr. x/2017, s-a dispus, prin sentința civilă nr. 1095 din data de 9 mai 2017, declinarea competenței în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București.
A constatat că, potrivit dispozițiilor legale, cererea de încuviințare a executării silite se soluționează de către judecătoria în circumscripția căreia se afla la data sesizării organului de executare domiciliul debitorului, iar domiciliul debitorului se afla la acea dată în sectorul 5 București, unde se prezumă că are bunuri urmăribile mobile sau imobile.
Prin urmare, reținând că același organ de executare a fost sesizat de aceeași creditoare la începutul anului 2017, când domiciliul debitorului se afla pe raza de competență teritorială a Judecătoriei Sectorului 5 București, a dispus declinarea competenței în favoarea acestei instanțe.
2.2. Învestită cu soluționarea cauzei, Judecătoria Sectorului 5 București, secția a II-a civilă, prin sentința civilă nr. 74 din data de 5 ianuarie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2021, a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătorie Câmpulung, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării regulatorului de competență.
Astfel, analizând actele dosarului, a reținut că, potrivit fișei DEPAB, domiciliul debitorului, la data formulării cererii de executare silită, se află în circumscripția Judecătoriei Câmpulung, care este competentă a soluționa pricina în raport de dispozițiile art. 666 C. proc. civ.
II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la prezentul conflict negativ de competență:
Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:
Dispozițiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competență atunci când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente.
În speță, Înalta Curte constată că Judecătoria Câmpulung și Judecătoria Sectorului 5 București, secția a II-a civilă și-au declinat reciproc competența de soluționare a cauzei, prezentul conflict negativ de competență fiind generat de constatările diferite ale celor două instanțe cu privire la domiciliul debitorului.
Astfel, Judecătoria Câmpulung a avut în vedere domiciliul debitorului de la momentul formulării unei cereri anterioare de executare silită (anul 2017), în timp ce Judecătoria Sectorului 5 București, secția a II-a civilă s-a raportat la data sesizării organului de executare în cadrul prezentei cereri de executare silită.
Obiectul prezentei cauze îl reprezintă o cerere de încuviințare a executării silite, astfel că, în stabilirea instanței competente teritorial a o soluționa, devin aplicabile dispozițiile art. 666 alin. (1) C. proc. civ. raportat la art. 651 alin. (1) și (3) din același act normativ.
Art. 666 alin. (1) C. proc. civ. prevede că în maximum 3 zile de la înregistrarea cererii, executorul judecătoresc va solicita încuviințarea executării de către instanța de executare, iar, potrivit dispozițiilor art. 651 alin. (1), teza I C. proc. civ., instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.
Cererea de încuviințare a executării silite este de competența exclusivă a instanței de executare, așa cum rezultă din prevederile anterior menționate, coroborate cu cele ale art. 651 alin. (3) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 6 din O.U.G. nr. 1/2016, care prevăd că instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe.
În prezenta cauză, data sesizării de către creditoarea Societatea Națională de Radiocomunicații S.A. București a organului de executare, Biroul Executorului Judecătoresc A., este 22 noiembrie 2021, astfel cum rezultă din mențiunea de pe cererea de executare silită, aflată la dosarul Judecătoriei Câmpulung.
În cuprinsul acestei cereri, creditoarea a arătat că domiciliul debitorului B. este în municipiul Câmpulung, județul Argeș, iar, din referatul întocmit ca urmare a verificărilor efectuate în baza de date a Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, rezultă că debitorul locuiește la această adresă începând cu data de 20 iunie 2017.
Prin urmare, la data sesizării organului de executare - 22 noiembrie 2021 - debitorul B. avea domiciliul în municipiul Câmpulung, județul Argeș, în speță, neinteresând domiciliul debitorului la o dată anterioară, domiciliu corespunzător unei alte cereri de încuviințare a executării silite.
Ca atare, față de cele anterior reținute și de dispozițiile legale evocate, în temeiul art. 135 C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Câmpulung, în a cărei circumscripție se afla domiciliul debitorului B. la data sesizării organului de executare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Câmpulung.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 15 martie 2022.