ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 782/2025

Asupra conflictului negativ de competență:

I. Circumstanțele cauzei:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Moinești, la 28 martie 2022, sub nr. x/260/2022, reclamantul A în contradictoriu cu pârâta B S.A. a solicitat instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 2.000 lei reprezentând cheltuieli de judecată ocazionate de soluționarea litigiului ce a făcut obiectul dosarului nr. x/260/2020.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 453 C. proc. civ.

2.1. Prin sentința civilă nr. 1004 din 26 octombrie 2023, Judecătoria Moinești a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cererii având ca obiect pretenții, formulată de reclamantul A, în contradictoriu cu pârâta B S.A., spre competentă soluționare în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București.

În fundamentarea acestei soluții, reținând incidența dispozițiilor art. 94 pct. 1 lit. k) raportat la art. 107 C. proc. civ., instanța a apreciat că în cauză competența revine instanței de la domiciliul pârâtului.

2.2. Învestită cu soluționarea cauzei prin declinare de competență, Judecătoria Sectorului 3 București, Secția civilă prin sentința civilă nr. 12908 din 12 noiembrie 2024, a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu; a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bacău; a constatat ivit conflictul negativ de competență și a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea acestuia.

Pentru a hotărî astfel, față de obiectul cererii de chemare în judecată și dispozițiile art. 107 și art. 130 C. proc. civ., instanța a reținut că dispozițiile legale aplicabile cererii deduse judecății în ceea ce privește competența sunt reglementate de norme de ordine privată, iar excepția necompetenței teritoriale trebuia invocată de către pârât și nu de către prima instanță din oficiu.

Prin încheierea din 11 iunie 2024, pronunțată în dosarul nr. x/260/2022, Judecătoria Bacău, Secția civilă a dispus scoaterea cauzei de pe rol și trimiterea dosarului la Judecătoria Sectorului 3 București, în conformitate cu dispozițiile sentinței civile nr. 1004/2023, pronunțate de Judecătoria Moinești în dosarul nr. x/260/2022.

Prin încheierea din 14 martie 2025, Judecătoria Sectorului 3 București, Secția civilă a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul sentinței civile nr. 12908 din 12 noiembrie 2024, pronunțate în dosarul nr. x/260/2022, privind pe reclamantul A, în contradictoriu cu pârâta B S.A., în sensul indicării corecte a instanței în favoarea căreia a fost declinată competența ca fiind Judecătoria Moinești, iar nu Judecătoria Bacău, cum din eroare s-a consemnat.

II. Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Moinești, în considerarea argumentelor ce succed:

Prin acțiunea dedusă judecății, întemeiată pe dispozițiile art. 453 C. proc. civ., reclamantul A a solicitat obligarea pârâtei B S.A. la plata sumei de 2.000 lei reprezentând cheltuieli de judecată ocazionate de litigiul ce a făcut obiectul dosarului nr. x/260/2020 al Judecătoriei Moinești.

Regula generală în materia competenței teritoriale este instituită de dispozițiile art. 107 C. proc. civ., potrivit cărora: „Cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel‟. Competența teritorială de drept comun este reglementată de norme de ordine privată.

Conform prevderilor art. 130 C. proc. civ., excepția necompetenței se invocă în mod diferit, în funcție de forma necompetenței, respectiv de caracterul de ordine publică sau privată al normei de competență încălcate.

Necompetența este de ordine publică în situațiile expres prevăzute de art. 129 alin. (2) C. proc. civ., respectiv când sunt încălcate normele privind competența generală a instanțelor judecătorești, competența materială și competența teritorială exclusivă, când procesul este de competența unei alte instanțe de același grad și părțile nu o pot înlătura.

În toate celelalte cazuri, art. 129 alin. (3) C. proc. civ. prevede că necompetența este de ordine privată.

Art. 130 alin. (3) C. proc. civ. stabilește că necompetența de ordine privată (relativă) poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe.

Așadar, rezultă că și în situația în care reclamantul a sesizat o altă instanță decât cea competentă potrivit legii, numai pârâtul ar putea cere declinarea competenței la una dintre instanțele competente potrivit legii, instanța neputând invoca, din oficiu, excepția de necompetență.

Or, în cauză, pârâta nu a înțeles să formuleze întâmpinare, ci doar note scrise, depuse la dosar la data de 08 martie 2023, prin poștă electronică, prin care a expus numai argumente în legătură cu respingerea acțiunii ca neîntemeiată și diminuarea cheltuielilor de judecată în temeiul art. 451 alin. (2) C. proc. civ., și nici nu s-a prezentat la primul termenul de judecată din 26 octombrie 2023, la care părțile au fost legal citate și putea pune concluzii în fața primei instanțe.

Astfel, Înalta Curte constată că invocarea, din oficiu, a excepției necompetenței teritoriale de către Judecătoria Moinești s-a făcut cu nerespectarea normei imperative prevăzute de art. 130 alin. (3) C. proc. civ., în condițiile în care dreptul de a contesta sesizarea instanței necompetente revenea exclusiv pârâtei.

Având în vedere alegerea exprimată de reclamant prin introducerea cererii de chemare în judecată la Judecătoria Moinești, coroborată cu neinvocarea, de către pârâtă, a excepției necompetenței teritoriale, această instanță a devenit competentă a judeca litigiul cu care a fost învestită, neavând prerogativa de a se mai dezînvesti invocând din oficiu necompetența.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte constată că Judecătoria Moinești este instanța competentă teritorial să soluționeze cererea dedusă judecății, urmând a dispune în acest sens, pe calea prezentului regulator de competență, conform art. 135 alin. (4) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Moinești.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 25 martie 2025.