ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 666/2025
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 666/2025 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)
Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
1.1. Prin acțiunea formulată și înregistrată pe rolul Judecătoriei Panciu sub nr. x/275/2023, reclamantul A, în contradictoriu cu pârâții B, C și Serviciul public comunitar regim premise de conducere si înmatriculare a vehiculelor Vrancea, a solicitat instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună radierea din evidențele finanțelor publice locale, a autoutilitarei marca (...), cu număr de identificare (...), serie motor (...), cu număr de înmatriculare (...) și înmatricularea acesteia pe numele său, atât în evidențele fiscale, cât și evidențele Serviciului public comunitar regim premise de conducere și înmatriculări vehicule Vrancea; obligarea pârâților B, respectiv C să îi înmâneze certificatul fiscal al vehiculului în vederea înmatriculării în circulație și în evidențele fiscale.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1357, art. 1073, art. 1357 C. civ.
1.2. Prin sentința civilă nr. 516/2024 din 18 aprilie 2024, Judecătoria Panciu a admis excepția necompetenței teritoriale, invocate din oficiu și a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei Zalău.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că, potrivit art. 107 alin. (1) C. proc. civ., cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, daca legea nu prevede altfel.
A relevat că, având în vedere că pârâtul B de la care reclamantul pretinde că ar fi achiziționat vehiculul, este domiciliat în municipiul Sălaj, Judecătoria Panciu nu este așadar, competentă sub aspect material să soluționeze cauza.
1.3. Învestită prin declinare, Judecătoria Zalău, prin sentința civilă nr. 1429 din 30 decembrie 2024, a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată de instanță din oficiu și a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei Panciu, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecata cauzei și a înaintat dosarul către Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului de competență.
În motivare, instanța a reținut faptul că, în afară de art. 107 C. proc. civ., mai este incident în cauză și art. 116 C. proc. civ., potrivit cărora reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente, raportat la faptul că unul dintre pârâți, Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor Vrancea, având sediul în Focșani, județ Vrancea, este un organism public care operează în raza de competență teritorială a Judecătoriei Panciu.
A relevat că se analizează competența teritorială și în raport de sediul instituției administrative competente pentru înmatricularea vehiculului, care se află în aceeași circumscripție.
De asemenea, a mai arătat că pârâtul C are domiciliul în județul Timiș, iar pârâtul B are domiciliul în Zalău, județ Sălaj, iar legea conferă reclamantului posibilitatea de a introduce cererea la instanța de la sediul organului public vizat de obligațiile solicitate.
A conchis că Judecătoria Panciu este instanța competentă din punct de vedere teritorial, în conformitate cu art. 116 și art. 107 C. proc. civ.
II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție
Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza dispozițiilor art. 133 pct. 2, raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:
Obiectul litigiului care a generat prezentul conflict negativ de competență îl reprezintă acțiunea formulată de reclamantul A, în contradictoriu cu pârâții B, C și Serviciul public comunitar regim premise de conducere si înmatriculare a vehiculelor Vrancea, prin care acesta a solicitat instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună radierea din evidențele finanțelor publice locale a autoutilitarei marca (...) și înmatricularea acesteia pe numele său, atât în evidențele fiscale, cât și evidențele Serviciului public comunitar regim premise de conducere și înmatriculări vehicule Vrancea, precum și obligarea pârâților B, respectiv C să îi înmâneze certificatul fiscal al vehiculului în vederea înmatriculării în circulație și în evidențele fiscale.
Înalta Curte constată că în speță, Judecătoria Panciu și Judecătoria Zalău și-au declinat reciproc competența de soluționare a cauzei, făcând aplicarea acelorași dispoziții legale, respectiv art. 107 alin. (1) C. proc. civ., însă Judecătoria Zalău a reținut și incidența art. 116 C. proc. civ. în cauză.
Prioritar, Înalta Curte reține că prezentul conflict negativ de competență vizează competența teritorială de soluționare a cauzei.
Cât privește competența teritorială a judecătoriei, regula de drept comun în această materie este înscrisă în art. 107 alin. (1) C. proc. civ., conform căruia cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediu pârâtul, dacă legea nu dispune astfel.
Regula înscrisă în art. 107 C. proc. civ. se aplică ori de câte ori nu există o dispoziție legală care să stabilească o altă instanță competentă din punct de vedere teritorial.
Totodată, potrivit art. 112 alin. (1) C. proc. civ., „Cererea de chemare în judecată a mai multor pârâți poate fi introdusă la instanța competentă pentru oricare dintre aceștia”.
Așadar, în cazul în care sunt chemați în judecată mai mulți pârâți, cum este situația în speța de față, cererea de chemare în judecată se poate introduce la instanța competentă pentru oricare dintre acești pârâți, alegerea aparținând reclamantului.
În cauză, reclamantul a ales să sesizeze instanța de la sediul pârâtului Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor Vrancea, care se află în municipiul Focșani, județ Vrancea, și, în consecință, prin alegerea făcută de acesta, în considerarea dispozițiilor art. 116 C. proc. civ., care dau posibilitatea reclamantului să aleagă între mai multe instanțe, însă cu condiția ca acestea să fie deopotrivă competente, a stabilit în mod definitiv competența teritorială în favoarea instanței competente material, și anume Judecătoria Panciu.
Odată realizată opțiunea, instanța competentă, în speță Judecătoria Panciu, nu avea posibilitatea de a se dezînvesti, prin declinarea competenței de soluționare a cauzei, din oficiu ori la cererea pârâților, cum deopotrivă nici reclamantul nu putea reveni asupra alegerii, în favoarea unei alte instanțe competente.
Față de argumentele expuse, și în raport cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Panciu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Panciu.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 18 martie 2025.