ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 627/2025
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 627/2025 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)
Analizând excepția de netimbrare a căii de atac, reținând și prevederile art. 499 teza finală C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de casare, constată următoarele:
I. Circumstanțele litigiului
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București, reclamanta A, în contradictoriu cu pârâtul B, a solicitat să se dispună nulitatea absolută a înscrisului intitulat „cerere de chemare în judecată” ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2005 al Judecătoriei Turnu Severin.
Instanța inițial învestită, prin sentința civilă nr. 1260 din 13 februarie 2023, a admis excepția necompetenței teritoriale invocată de pârât, și a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, care prin sentința civilă nr. 1797 din 18 mai 2023 a admis excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.
Prin sentința civilă nr. 1332 din 11 decembrie 2023, Tribunalul București - Secția a III-a civilă a respins cererea formulată de reclamanta A, în contradictoriu cu pârâtul B, ca inadmisibilă.
Prin decizia civilă nr. 537 A din 14 mai 2024, Curtea de Apel București-Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a respins apelul formulat de reclamanta A, împotriva sentinței civile nr. 1332 din 11 decembrie 2023, pronunțată de Tribunalul București – Secția a III-a civilă, în contradictoriu cu pârâtul B, ca nefondat. A respins cererea intimatului-pârât de obligare a apelantei-reclamante la plata cheltuielilor judecată în faza procesuală a fondului, ca neîntemeiată. A obligat-o pe apelanta-reclamantă la plata sumei de 6.500 lei către intimatul-pârât, cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.
Împotriva deciziei civile nr. 537 A din 14 mai 2024, Curtea de Apel București-Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a declarat recurs reclamanta A.
Intimatul-pârât B a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului exercitat de reclamantă, ca nefondat.
II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție
Analizând excepția de netimbrare, invocată din oficiu, Înalta Curte reține că excepția este întemeiată pentru următoarele considerente:
În conformitate cu dispozițiile art. 486 alin. (2) și (3) C. proc. civ., la cererea de recurs se vor atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, precum și împuternicirea avocațială sau, după caz, delegația consilierului juridic, sub sancțiunea nulității.
Potrivit dispozițiilor art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești …) sunt supuse taxelor judiciare de timbru, prevăzute în prezenta ordonanță de urgență.
De asemenea, conform dispozițiilor art. 33 alin. (1) din același act normativ, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar potrivit alin. (2), dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condițiile art. 200 teza I C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței. Prin aceeași comunicare instanța îi pune în vedere reclamantului posibilitatea de a formula, în condițiile legii, cerere de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării.[...]”
Prin rezoluția din 16 septembrie 2024, instanța de recurs a stabilit că recurenta-reclamantă datorează o taxă de timbru în cuantum de 50 lei, în conformitate cu dispozițiile 25 alin. (2) lit. a) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru și a pus în vedere acesteia că are obligația de a face dovada achitării taxei judiciare de timbru, sub sancțiunea anulării cererii, ca netimbrată.
Astfel cum rezultă din procesul-verbal de înmânare aflat la fila 16 din dosarul de recurs, recurenta-reclamantă a fost încunoștințată la 30 septembrie 2024 că are obligația de a depune dovada achitării taxei de timbru în termen de 10 zile de la primirea adresei, sub sancțiunea anulării căii de atac, însă nu și-a îndeplinit această obligație și nici nu a formulat cerere de reexaminare a taxei judiciare de timbru sau cerere de ajutor public judiciar.
Înalta Curte reține că, prin nedepunerea dovezii de achitare a taxei judiciare de timbru, în cauză intervine sancțiunea expres prevăzută de lege, respectiv nulitatea recursului. În conformitate cu dispozițiile art. 176 pct. 6 C. proc. civ., în cazul în care sunt încălcate prevederi referitoare la cerințe legale extrinseci actului de procedură, nulitatea nu este condiționată de existența unei vătămări, dacă legea nu dispune altfel, neplata taxei de timbru reprezentând o astfel de cauză, care conduce la incidența unei nulități necondiționate.
Cum recurenta-reclamantă nu a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul stabilit de instanță, deși a fost legal înștiințată despre obligativitatea timbrării cererii de recurs, în temeiul art. 496 alin. (1) coroborat cu art. 486 alin. (2) și (3) C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de reclamanta A împotriva deciziei civile nr. 537 A din 14 mai 2024, pronunțată de Curtea de Apel București-Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 6 martie 2025.