ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 576/2023

Obiectul cererii de chemare în judecată: Prin cererea înregistrată la 18 octombrie 2019 pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București sub dosar nr. x/2019, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta B. a solicitat desfacerea căsătoriei încheiată între părți la data de 22.11.2003, din vina exclusivă a pârâtei, exercitarea autorității părintești asupra copiilor minori C., D., E. și F. și tăgada paternității privind pe minorul G..

Hotărârea pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București: Prin sentința civilă nr. 1367 din 24 februarie 2020, Judecătoria Sectorului 1 București a admis excepția necompetenței generale a instanțelor române, invocată din oficiu și a respins ca inadmisibilă, cererea de chemare în judecată privind pe reclamant A. și pe pârâta B..

Hotărârea pronunțată de Tribunalul București: Prin decizia civilă nr. 30R din 11 februarie 2021 pronunțată de Tribunalul București – secția a V-a civilă, a fost respins, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 1367 din 24 februarie 2020 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București.

Hotărârea pronunțată de Curtea de Apel București: Prin decizia civilă nr. 47 din 25 ianuarie 2022 pronunțată de Curtea de Apel București – secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și familie, a fost respins, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 30R din 11 februarie 2021 pronunțată de Tribunalul București, în contradictoriu cu pârâta B..

Revizuire – Curtea de Apel București: Prin cererea înregistrată la 25 februarie 2022 pe rolul Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie sub dosar nr. x/2022, reclamantul A. a formulat revizuire împotriva deciziei nr. 47 din 25 ianuarie 2022 pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul nr. x/2019. În motivare, revizuentul a arătat, în esență, că hotărârea atacată este netemeinică și nelegală, considerându-se nedreptățit. Prin decizia civilă nr. 479 din 7 iunie 2022 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 47 din 25 ianuarie 2022 pronunțată de Curtea de Apel București. În considerentele hotărârii, instanța a reținut că nicio solicitare a revizuentului nu se încadrează în prevederile art. 509 C. proc. civ., astfel încât se impune constatarea inadmisibilității cererii de revizuire.

Calea de atac formulată în cauză: Împotriva deciziei civile nr. 479 din 7 iunie 2022 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, revizuentul A. a declarat recurs, cale de atac înregistrată la 20 septembrie 2022 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Apărările formulate în cauză: La dosar nu a fost depusă întâmpinare.

Procedura derulată în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție: Având în vedere data înregistrării cererii de chemare în judecată pe rolul instanțelor judecătorești (18 octombrie 2019), în cauză sunt aplicabile dispozițiile C. proc. civ., cu modificările aduse prin Legea nr. 310/2018. Constatându-se încheiată procedura de comunicare, în condițiile art. 490 alin. (2) coroborat cu art. 471 1 a alin. (5) și (6) C. proc. civ., a fost fixat termen de judecată la 6 aprilie 2023, cu citarea părților, în ședință publică, în vederea soluționării căii de atac, termen la care instanța a rămas în pronunțare asupra excepției inadmisibilității recursului. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție: Examinând recursul în raport de excepția inadmisibilității, a cărei analiză este prioritară, Înalta Curte reține următoarele: În conformitate cu prevederile art. 513 alin. (5) C. proc. civ., "hotărârea dată asupra revizuirii este supusă acelorași căi de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită." Potrivit dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., "sunt hotărâri definitive, hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul cauzei." În cauză, revizuentul A. supune căii extraordinare de atac a recursului o decizie prin care a fost soluționată o cerere de revizuire formulată împotriva unei hotărârii definitive (pronunțată în soluționarea unui recurs), prin care instanța a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire, constatând că aspectele prezentate de revizuent nu se încadrează în prevederile art. 509 C. proc. civ. – hotărâre care, potrivit dispozițiilor legale anterior menționate, este definitivă. Coroborând prevederile art. 634 alin. (1) pct. 4 și pct. 5 C. proc. civ., cu dispozițiile art. 513 alin. (5) C. proc. civ., cum hotărârea ce a făcut obiectul cererii de revizuire este definitivă (fiind pronunțată în soluționarea unui recurs), reiese că și decizia nr. 479 din 7 iunie 2022 a Curții de Apel București, prin care a fost soluționată cererea de revizuire, este definitivă, nefiind supusă prin lege căii de atac a recursului. Legalitatea căilor de atac prevăzută expres de dispozițiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ. presupune faptul că o "hotărâre judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de acesta." Revine, așadar, persoanei interesate obligația de a sesiza jurisdicția competentă și de a formula căile de atac pe care le consideră necesare în apărarea drepturilor sale, însă în condițiile legii, cu respectarea normelor procesuale civile de ordine publică care reglementează regulile de sesizare a instanțelor judecătorești și de soluționare a cererilor deduse judecății, implicit și a căilor de atac. Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie atât o încălcare a principiului legalității, cât și a principiului constituțional al egalității în fața legii, motiv pentru care apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept. Pentru considerentele expuse, constatând că decizia atacată cu recurs nu este supusă prin lege cenzurii acestei căi de atac, având în vedere dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., raportat la prevederile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează să respingă recursul, ca inadmisibil.