ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 471/2025

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sânnicolau Mare la data de 18.09.2024, sub nr.x/295/2024, reclamanta A a solicitat instanței în contradictoriu cu pârâtul B ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună stabilirea provizorie a locuinței minorei C la domiciliul reclamantei până la soluționarea dosarului nr. y/295/2024.

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sânnicolau Mare la data de 19.09.2024, sub dosar nr. z/295/2024, reclamantul B în contradictoriu cu pârâta A a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună stabilirea provizorie a locuinței minorei C la domiciliul reclamantului din Italia până la soluționarea dosarului de fond având ca obiect divorț și exercitarea autorității părintești, pronunțarea unei hotărâri care să suplinească acordul pârâtei pentru ca reclamantul să poată solicita eliberarea de pașaport turistic minorei C, precum și ca minora să poată călători în străinătate însoțită doar de către reclamant.

Prin încheierea din 15 octombrie 2024, instanța a admis excepția conexității invocată din oficiu și a dispus conexarea dosarului nr. z/295/2024 la dosarul nr. x/295/2024.

Prin sentința civilă nr. 683/16.10.2024 pronunțată de Judecătoria Sânnicolau Mare, în dosarul nr. x/295/2024, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată, având ca obiect ordonanță președințială, formulată de reclamanta A, în contradictoriu cu pârâtul, B.

A admis cererea de chemare în judecată, având ca obiect ordonanță președințială, formulată de reclamantul B în dosarul nr. z/295/2024 conexat la dosarul nr. x/295/2024 al Judecătoriei Sânnicolau Mare, în contradictoriu cu pârâta A.

A stabilit, în mod provizoriu, până la soluționarea definitivă a acțiunii judecătorești ce face obiectul dosarului nr. y/295/2024, respectiv dosarul nr. xx/295/2024 aflate pe rolul Judecătoriei Sânnicolau Mare, locuința minorei C, la domiciliul tatălui, B.

A suplinit acordul pârâtei, A, pentru ca minorei, C, să i se elibereze pașaport turistic care să poată fi ridicat de către reclamantul B, și pentru ca minora C, să poată călători în străinătate însoțită doar de reclamant, până la soluționarea definitivă a cererii ce face obiectul dosarului nr. y/295/2024, respectiv dosarul nr. xx/295/2024 aflate pe rolul Judecătoriei Sânnicolau Mare.

Prin decizia civilă nr. 1305/04.12.2024, Tribunalul Timiș a admis apelul formulat de apelanta A, a anulat sentința civilă nr. 683/16.10.2024 pronunțată de Judecătoria Sânnicolau Mare, a anulat încheierea din data de 15.10.2024 în ceea ce privește conexarea dosarului nr. z/295/2024 la dosarul nr x/295/2024, a admis excepția necompetenței Judecătoriei Sânnicolau Mare de a judeca cererea care face obiectul dosarului nr. z/295/2024 formulată de reclamantul B și a trimis cauza spre soluționare la Tribunalul București. A acordat termen la 22.01.2025 pentru judecarea cauzei ce face obiectul dosarului nr. x/295/2024.

II. Hotărârile care au generat conflictul de competență

A reținut instanța că cererea formulată de reclamantul B are ca obiect ordonanță președințială privind stabilirea locuinței minorei C, conform art. 997 C. proc. civ., astfel cum reiese și din precizările formulate în scris de către reclamant, dar și precizările orale din fața instanței de judecată de la termenul de judecată din data de 08.01.2025.

Prin urmare, având în vedere principiul disponibilității consacrat de dispozițiile art. 9 C. proc. civ., s-a constatat că cererea reclamantului nu are ca obiect răpire internațională de copii, astfel cum a stabilit Tribunalul Timiș prin Decizia Civilă nr. 1305/04.12.2024 și, având în vedere și dispozițiile art. 998 raportat la art. 94 alin. (1) lit. a) C. proc. civ., s-a reținut că, în speță, competența materială in soluționarea cauzei revine judecătoriei.

În motivarea acestei hotărâri s-a reținut că Judecătoria Sânnicolau Mare este ținută de dezlegările date de către instanța de apel problemelor de drept supuse judecății, respectiv de către Tribunalul Timiș prin decizia civilă nr. 1305/04.12.2024, prin care s-a constatat că aspectele invocate de către reclamant prin cererea formulată în dosarul nr. z/295/2024 - deplasarea si reținerea minorei pe teritoriul României, fără acordul tatălui, reprezintă în fapt o cerere având ca obiect o răpire internațională de copil, ceea ce atrage competența materială a Tribunalului București.

III. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul negativ de competență conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, pentru considerentele expuse în continuare.

Conflictul negativ de competență a fost generat de calificarea juridică diferită dată cererii de chemare în judecată, Tribunalul București apreciind că cererea formulată de reclamantul B are ca obiect ordonanță președințială privind stabilirea locuinței minorei C, în timp ce Judecătoria Sânnicolau Mare a considerat că este vorba despre cerere având ca obiect o răpire internațională de copii, față de soluția dată în soluționarea apelului de către Tribunalul Timiș.

Se constată că, prin decizia civilă nr. 1305/04.12.2024, pronunțată în dosarul nr. x/295/2024, Tribunalul Timiș a admis apelul formulat de apelanta A, a anulat sentința civilă nr. 683/16.10.2024 pronunțată de Judecătoria Sânnicolau Mare, a anulat încheierea din data de 15.10.2024 în ceea ce privește conexarea dosarului nr. z/295/2024 la dosarul nr x/295/2024, a admis excepția necompetenței Judecătoriei Sânnicolau Mare de a judeca cererea care face obiectul dosarului nr. z/295/2024 formulată de reclamantul B și a trimis cauza spre soluționare la Tribunalul București. A acordat termen la 22.01.2025 pentru judecarea cauzei ce face obiectul dosarului nr. x/295/2024.

În motivarea acestei decizii, Tribunalul Timiș a reținut că, în speță, minora C a fost deplasată din Italia către România fără acordul reclamantului, astfel că aspectele invocate prin cererea formulată în dosarul nr. z/295/2024, respectiv deplasarea și reținerea minorei pe teritoriul României, fără acordul tatălui, reprezintă în fapt o cerere având ca obiect o răpire internațională de copii.

În acest context, având în vedere prevederile Legii nr. 369/2004 privind aplicarea Convenției asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980, Tribunalul Timiș, în analiza căii de atac, a reținut că în acest caz competența de soluționare a cererii de răpire aparține Tribunalului București, excepția de necompetență material fiind una absolută, de ordine publică, motiv pentru care, în raport cu dispozițiile art. 480 alin. (3) și (4) C. proc. civ., a admis apelul și a dispus în sensul celor anterior arătate.

Așadar, față de dezlegările date de către instanța de apel, care a statuat cu privire la obiectul dosarului nr. z/295/2024 referitor la demersul reclamantului, se constată că instanța este chemată să analizeze o cerere în materia răpirii internaționale de copii.

Legea nr. 369/2004 privind aplicarea Convenției asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii, adoptată la Haga la 25.10.1980, republicată, incidentă în cauză, prevede la art. 2 că Tribunalul București, Secția pentru minori și de familie, este instanța competentă pentru soluționarea cererilor adresate de către persoana fizică pentru înapoierea copilului aflat pe teritoriul României ca urmare a unei deplasări sau rețineri ilicite în sensul art. 3 din Convenție, iar la art. 14 alin. (4), că hotărârea pronunțată de tribunal este supusă recursului la Curtea de Apel București, Secția pentru minori și familie.

În consecință, Înalta Curte, față de calificarea juridică dată cererii reclamantului de către instanța de control judiciar, reține că Tribunalul București este instanța competentă material și teritorial să soluționeze litigiul de față, în temeiul art. 135 C. proc. civ., motiv pentru care urmează a stabili în favoarea acestei instanțe competența de soluționare a cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 25 februarie 2025.