ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2387/2019

HOTĂRÂRE

05.12.2019

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2019
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2387/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)

Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sânnicolau Mare, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâtul B., solicitând instanței ca, pe cale de ordonanță președințială, să dispună:

- stabilirea domiciliului provizoriu al minorei C., la domiciliul reclamantei, până la soluționarea definitivă a cererii având ca obiect modificarea domiciliului minorei, înregistrată pe rolul Judecătoriei Sânnicolau Mare la data de 22 august 2019;

- pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de acord parental pentru ca minora C. să poată călători în străinătate doar împreună cu reclamanta și pentru ca aceasta să-i poată face pașaport turistic minorei;

- pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de acord parental pentru ca minorei C. să i se poată întocmi act de identitate doar de către reclamantă;

- pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de acord parental pentru ca minora C. să poată fi înscrisă/transferată la o altă unitate școlară, doar de către reclamantă.

Judecătoria Sânnicolau Mare, prin Sentința civilă nr. 815 din 17 septembrie 2019, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Huși, reținând în motivarea acestei soluții următoarele considerente:

Potrivit art. 998 C. proc. civ., instanța competentă să soluționeze cererea de ordonanță președințială este instanța care este competentă să se pronunțe în primă instanță asupra fondului dreptului.

Regula de drept comun în materia competenței teritoriale este înscrisă în art. 107 C. proc. civ., pentru situația în care pârâtul este o persoană fizică, în sensul că cererea se face la instanța domiciliului pârâtului, prin noțiunea de "domiciliu" înțelegându-se localitatea în care locuiește efectiv pârâtul, la momentul sesizării instanței.

Instanța a reținut că pârâtul domiciliază în com. Berezeni, jud. Vaslui împreună cu minora C., astfel cum s-a dispus prin Sentința civilă nr. 744/2017 a Judecătoriei Huși.

S-a mai reținut că, din înscrisurile depuse la dosar, rezultă că minora a locuit cu tatăl ei, începând cu anul 2013 până în vara anului 2019, urmând cursurile Școlii Gimnaziale ... din com. Berezeni, județ Vaslui, acesta fiind locul în care are prieteni, colegi etc.

Instanța a apreciat că, în afară de prezența fizică a minorei în localitatea de domiciliu a mamei trebuie să fie reținuți și alți factori de natură să demonstreze că această prezență nu are un caracter temporar sau ocazional și că reședința copilului exprimă o anumită integrare într-un mediu social și familial.

Astfel învestită, Judecătoria Huși, prin Sentința civilă nr. 865 din 8 octombrie 2019, la rândul său, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sânnicolau Mare și, în temeiul art. 133 pct. 2 și art. 135 alin. (1) C. proc. civ., constatând ivit conflictul negativ de competență, l-a înaintat, spre soluționare Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pentru a decide astfel, Judecătoria Huși a reținut următoarele considerente:

Este adevărat că, potrivit art. 998 C. proc. civ., instanța competentă să soluționeze cererea de ordonanță președințială este instanța care este competentă să se pronunțe în primă instanță asupra fondului dreptului, însă în cauzele cu minori, competența se stabilește potrivit dispozițiilor art. 114 C. proc. civ., potrivit cărora: "Dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită."

S-a reținut că, pentru o administrare cât mai eficientă și facilă a probelor, în cererile privind ocrotirea persoanei fizice, noțiunea de domiciliu sau de reședință a minorului din cuprinsul dispozițiilor art. 114 C. proc. civ. se interpretează în sensul de locuință efectivă a minorului, respectiv domiciliul acestuia de fapt.

Față de aceste considerente, având în vedere că, la data introducerii acțiunii, minora locuia cu mama sa în Sânnicolau Mare, s-a apreciat că aceasta este instanța competentă teritorial să soluționeze cererea dedusă judecății.

Conflictul negativ de competență a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, fiind fixat termen pentru pronunțarea regulatorului de competență la 5 decembrie 2019.

Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sânnicolau Mare, pentru considerentele care succed:

Reclamanta a învestit instanța cu o cerere de ordonanță președințială, având ca obiect stabilirea domiciliului provizoriu al minorei C. la domiciliul reclamantei, până la soluționarea definitivă a cererii de modificare a domiciliului minorei, înregistrată pe rolul Judecătoriei Sânnicolau Mare, pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de acord parental pentru ca minora să poată călători în străinătate, pentru a se putea face pașaport turistic, pentru întocmirea actului de identitate, precum și pentru a putea fi înscrisă/transferată la o altă unitate școlară, doar de către reclamantă.

Regula de drept comun în materia competenței teritoriale este înscrisă în art. 107 C. proc. civ., care prevede competența teritorială a instanței de la domiciliul pârâtului.

Având în vedere, însă, obiectul litigiului, Înalta Curte va avea în vedere dispozițiile care reglementează cauzele cu minori.

Art. 106 C. civ. prevede la alin. (1) că "Ocrotirea minorului se realizează prin părinți (...) iar potrivit art. 107 din același cod, "Procedurile prevăzute de prezentul cod privind ocrotirea persoanei fizice sunt de competența instanței de tutelă și de familie stabilite potrivit legii".

Conform art. 76 al Legii nr. 76/2012 de punere în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., "judecătoriile sau, după caz, tribunalele ori tribunalele specializate pentru minori și familie vor îndeplini rolul de instanțe de tutelă și familie, având competența stabilită potrivit C. civ., C. proc. civ., prezentei legi, precum și reglementărilor speciale în vigoare".

Art. 114 C. proc. civ. prevede că "cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită".

În raport de textele legale menționate, Înalta Curte reține că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 114 C. proc. civ., care reprezintă o dispoziție specială, ce instituie o competență teritorială exclusivă în favoarea instanței în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul persoana ocrotită, dispoziție derogatorie de la norma generală reprezentată de art. 107 C. proc. civ.

Noțiunea de domiciliu sau de reședință a minorului, astfel cum este reglementată de dispozițiile art. 114 C. proc. civ., trebuie însă interpretată prin prisma rațiunii pe care legiuitorul a avut-o în vedere în această materie, prin stabilirea unor norme de competență teritoriale derogatorii de la dreptul comun, în acord cu principiul ocrotirii interesului superior al minorului, care guvernează această materie.

Astfel, necesitatea stabilirii competenței teritoriale în favoarea instanței în circumscripția căreia se află domiciliul minorului a pornit de la împrejurarea că, în cadrul acestei proceduri speciale, se impune, de cele mai multe ori, administrarea de probatorii referitoare la condițiile în care minorul trăiește, inclusiv ascultarea minorului. Or, pentru o administrare cât mai eficientă și facilă a probelor, se impune ca, în cererile privind ocrotirea persoanei fizice, noțiunea de domiciliu sau de reședință a minorului din cuprinsul dispozițiilor art. 114 C. proc. civ. să se interpreteze în sensul de locuință efectivă a minorului, respectiv domiciliul acestuia de fapt.

În cauză, ambele instanțe aflate în conflict au reținut că instanța competentă să soluționeze cererea dedusă judecății este cea care se află în circumscripția unde minora domiciliază efectiv, problema care a generat desesizarea acestora fiind determinată de stabilirea locului unde aceasta locuiește în fapt.

Înalta Curte reține că, din motivarea cererii de ordonanță președințială deduse judecății, precum și din înscrisurile depuse de reclamantă în dosarul Judecătoriei Huși rezultă că minora locuiește în mod statornic în Sânnicolau Mare, împreună cu mama sa.

Prin urmare, aplicând prevederile legale anterior menționate, Înalta Curte apreciază că instanța de tutelă competentă să soluționeze pricina este Judecătoria Sânnicolau Mare, în circumscripția căreia domiciliază efectiv persoana ocrotită.

Așa fiind, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sânnicolau Mare.