ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2307/2019

Asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca la data de 11 septembrie 2019, sub nr. x/2019, reclamantul A., pe calea ordonanței președințiale, a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B., să fie obligată pârâta să elibereze un act valabil în vederea îndeplinirii procedurii de transfer școlar al minorei C. pentru anul școlar 2019 - 2020 de la Liceul Național de Informatică Arad, din municipiul Arad, la Liceul Teoretic Buziaș, din orașul Buziaș, iar în caz de refuz, să se pronunțe o hotărâre care să țină loc de consimțământ valabil exprimat în vederea îndeplinirii procedurii de transfer școlar.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 997 și următoarele C. proc. civ.

2.1. Judecătoria Cluj-Napoca, prin sentința civilă nr. 6104 din data de 13 septembrie 2019, pronunțată în dosarul nr. x/2019, a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Cluj-Napoca, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Arad.

Pentru a pronunța această hotărâre, Judecătoria Cluj-Napoca a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 998 C. proc. civ., cererea de ordonanță președințială se va introduce la instanța competentă să se pronunțe în primă instanță asupra fondului dreptului.

A constatat că aceste dispoziții legale au în vedere competența materială, iar, în ceea ce privește competența teritorială a reținut că acesta aparține Judecătoriei Arad, în a cărei circumscripție teritorială se află atât domiciliul pârâtei, cât și cel al minorei, indiferent dacă pentru stabilirea competenței de soluționare a cauzei se face aplicarea art. 114 alin. (1) sau a art. 107 alin. (1) C. proc. civ.

2.2. Învestită cu soluționarea cauzei, Judecătoria Arad, prin sentința civilă nr. 4483 din data de 16 octombrie 2019, pronunțată în dosarul cu același număr, a admis excepția necompetenței sale teritoriale, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecarea pricinii și a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului de competență.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Arad a reținut dispozițiile art. 998 C. proc. civ., precum și că dreptul și, respectiv, obligația părintelui la a consimți în vederea transferului ori alegerii instituției de învățământ a copilului nu reprezintă altceva decât o modalitate de manifestare a exercițiului autorității părintești, instituție ce înglobează ansamblul drepturilor și obligațiilor părintelui față de copilul său.

Astfel, a apreciat că soluționarea cererii având ca obiect această "obligație de face" a mamei revine instanței competente să se pronunța la acel moment asupra exercițiului autorității părintești.

În condițiile în care a constatat că procesul de divorț nu este definitiv soluționat, iar potrivit dispozițiilor art. 920 C. proc. civ., instanța de divorț este competentă să dispună asupra unor măsuri vremelnice cu privire la copil în timpul divorțului și văzând, totodată, prevederile art. 915 C. proc. civ., Judecătoria Arad a reținut că, din punct de vedere teritorial, instanța competentă să soluționeze dosarul de divorț al părților, respectiv, fondul dreptului - și anume capătul de cerere referitor la exercitarea autorității părintești - este Judecătoria Cluj-Napoca, județul Cluj.

Prin urmare, a considerat că Judecătoria Cluj-Napoca este competentă din punct de vedere teritorial să judece fondul dreptului și tot această instanță este competentă să soluționeze cererea de ordonanță președințială formulată de reclamant, potrivit dispozițiilor art. 998 C. proc. civ.

Împrejurarea că, în timpul procesului ce poartă asupra fondului dreptului, părțile și-au schimbat domiciliului a fost apreciată ca nerelevantă de către instanță din perspectiva competenței, de vreme ce regulile în materie de ordonanță președințială au caracter special derogatoriu de la dreptul comun, astfel cum a reținut și Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 746/2018.

De asemenea, a constatat și că, într-o altă cerere de ordonanță președințială formulată de reclamantul A. și înregistrată sub nr. x/2018 la Judecătoria Arad, Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 480 din data de 5 martie 2019 a soluționat conflictul de competență dintre Judecătoria Arad și Judecătoria Cluj-Napoca, stabilind competența de soluționare a cererii de ordonanță președințială, având ca obiect stabilirea locuinței minorei, în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la prezentul conflict negativ de competență:

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Dispozițiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competență atunci când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente.

Înalta Curte constată că, reținând dispozițiile art. 998 C. proc. civ., Judecătoria Cluj-Napoca și Judecătoria Arad și-au declinat reciproc competența de soluționare a pricinii, prezentul conflict negativ de competență fiind generat de constatările diferite ale celor două judecătorii cu privire la instanța competentă teritorial să judece în primă instanță fondul dreptului dedus judecății pe calea ordonanței președințiale.

În speță, prin cererea de ordonanță președințială cu care a învestit instanța de judecată, reclamantul A. a solicitat obligarea pârâtei B. la eliberarea unui act valabil în vederea îndeplinirii procedurii de transfer școlar al minorei C. de la liceul din Arad la un liceu din localitatea Buziaș.

Potrivit art. 997 alin. (1) C. proc. civ.:

"Instanța de judecată (...), va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări."

Conform art. 998 C. proc. civ. cererea de ordonanță președințială se introduce la instanța competentă să se pronunțe în primă instanță asupra fondului dreptului.

Or, obiectul prezentei cauze îl reprezintă o cerere prin care se solicită obligarea mamei să elibereze un act valabil prin care aceasta să își exprime consimțământul pentru mutarea minorei la un alt liceu, o "obligație de a face" ce se circumscrie litigiilor privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă, pentru care dispozițiile art. 114 alin. (1) C. proc. civ. reglementează o competență teritorială absolută, în favoarea instanței în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită.

Prin Sentința civilă nr. 3661 din data de 9 mai 2019, pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. x/2018, definitivă prin Decizia civilă nr. 1134/A din data de 2 iulie 2019 a Tribunalului Cluj, secția civilă, pronunțată în dosarul cu același număr, a fost stabilit domiciliul provizoriu al minorei C. la domiciliul mamei, respectiv în Arad, județul Arad, până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2018 al Judecătoriei Cluj-Napoca.

Din verificările efectuate în aplicația ECRIS, rezultă că la data inițierii prezentului litigiu (septembrie 2019), dosarul nr. x/2018 al Judecătoriei Cluj-Napoca nu era soluționat definitiv (hotărârea primei instanțe fiind pronunțată la data de 15 octombrie 2019), astfel că, la acel moment, domiciliul minorei C. este cel stabilit prin Sentința civilă nr. 3661 din data de 9 mai 2019, pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. x/2018, respectiv la mama acesteia, în Arad.

În speță nu își găsesc aplicarea prevederile art. 920 C. proc. civ. având în vedere că aceste dispoziții sunt de strictă interpretare, iar obiectul cauzei pendinte nu se regăsește printre cele strict enumerate de acest text de lege.

Nici soluția pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 480 din data de 5 martie 2019, în dosarul nr. x/2018, nu are relevanță în stabilirea instanței competente a soluționa prezenta pricină, dat fiind faptul că obiectul ordonanței președințiale asupra căreia a purtat anteriorul conflict de competență ("stabilire domiciliu minor") este diferit de cel al dosarului cu privire la care se va pronunța prezentul regulator de competență.

Prin urmare, față de cele anterior reținute și de temeiurile de drept evocate, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a pricinii în favoarea Judecătoriei Arad, ca instanță în a cărei circumscripție teritorială are domiciliul persoana ocrotită - minora C. - la data inițierii prezentului litigiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Arad.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 3 decembrie 2019.

GGC - MM